CăutareSr
13 octombrie 2019
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

“Biserica” şi “etniile” vor să facă parte din politica moldovenescă

25 iunie 2010, 13:17


Temperatura politicului moldovenesc urcă încet spre limita de 100 grade Celsius. Pe lângă nesuportarea “simbolurilor sovietice” atât de câtre grupări politice, atât şi de un număr numeros de cetăţeni, se nuanţează antisimpatii faţă de factorul religios tot mai băgăcios în afacerile politice. Mai puţin, dar şi grupurile etnice depun eforturi pentru a se ralia la jocurile politice autohtone, din curiozitate sau pentru cu mult timp nu au fost deloc luate în seamă.

Biserica şi Rusia

Unii comentatori dau vina pe “mâna Rusiei” pusă din nou “pe şotii”  după eşecul comuniştilor de anul trecut şi aglomerarea la putere a unor formaţiuni politice mai puţin loiale Moscovei. Intrarea lui Pasat pe uşa politicului nu este unicul argument ce dovedeşte o anumită resuscitare a factorului rusesc. Aportul la promovarea “securistului” Pasat în politică pe care îl are Biserica ortodoxă majoritară demonstrează raza şi profunzimea implicaţiei ruseşti. În epoca contemporană, politica externă a Federaţiei Ruse a inclus în schemele sale instituţia bisericii ca şi un actor-cheie. Cu riscul de a greşi, dar trebuie să cadem de acord că “biserica rusă” este capabilă să influenţeze indirect comportamentele populaţiei tradiţionaliste nu numai din statul rus, dar şi din Ucraina, Belarus, precum şi R. Moldova. Probabil, susţinerea introducerii “studierii religiei” în instituţiile pre-universitare nu ar fi trezit nemulţumiri atât de dure, dacă nu ar fi evidentă imixtiunea bisericii controlate de forţe străine. Care Biserică? Desigur, cea rusă! Una exclusivistă, orientată împotriva valorilor occidentale, potrivnică democraţiei funcţionale de tip occidental şi promotoare a “democraţiei suverane”. Or, democraţia de tip rusesc prin definiţie şi în practică tolerează limitarea drepturilor unor categorii sociale în interesul statului (în special drepturile economice, politice şi sociale) şi pare să fie susţinută deseori şi de Biserica Ortodoxă Rusă. De ce este important acest aspect? Păi, pentru că este improbabilă îmbrăţişarea valorilor europene/liberale/occidentale, atunci când există un factorul religios intern asertiv (influenţabil de factori externi) care vrea să se afirme în politică, dar şi în viaţa publică a comunităţii. Din perspectivă politică, mobilitatea Bisericii, liniştită şi ascultătoare pe timpul comuniştilor lui Voronin, trebuie să alerteze societatea civilă, în măsură egală ca şi pe instituţiile statului, pentru că Moldova este la o etapă crucială pentru dezvoltarea sa în direcţia unei democraţii autentice. Atitudinea permisivă sau ignorantă vizavi de acest subiect deschide calea unor ameninţări la democraţia originală şi derivatele acesteia – drepturile omului, libertatea presei etc., creând bariere artificiale ce fac imposibilă penetrarea eficace de către setul de valori cultivat şi deseminat în exterior de către Uniunea Europeană şi alte organisme europene şi euro-atlantice.

Odată cu înregistrarea celei de-a cincea metropolii a unei biserici autocefale, care va activa în prezenţa metropoliei Moldovei, Basarabiei, ucraineşti, ruseşti aflate în exil, şi unde îşi are loc şi politica, se poate creea un mediu “explozibil”. Potenţialul de instabilitate poate fi exercitat la orice combinaţie sau comasare a intereselor “religioase” cu cele “politice”. Pentru a exclude plasarea bisericii în scheme geo/politice va fi nevoie de o legislaţiei rezistentă şi intrasigentă, dar euroconformă şi favorabilă respectării drepturilor şi libertăţilor omului, care să taie pofta politicienilor locali sau străini de a folosi “biserica” în scopuri meschine fatale.

Etniile se înrolează în politică

Zarva în jurul romilor care se pare că au prins gustul politicii pare să înfiebintă suplimentar politica moldovenească. Tendinţa grupurilor etnice particulare de a-şi forma partide poate reprezenta pentru ţara noastră un risc cu “ascuţişuri” ascunse, la fel ca şi formaţiunile inspirate “religios”. Explicaţia constă în faptul că pentru societăţile post-sovietice, cu democraţii problematice, cu deficienţe la capitolul drepturilor omului, este cotraindicată segmentarea politică după criterii etnice sau religioase. În contrast cu noi, pentru statele occidentale, unde la moment partidele naţionaliste sau şoviniste cunosc o vitalizare uimitoare alimentată de greutăţile provenite din variatele crize,  pericolul este minor graţie sustenabilităţii demonstrate de-a lungul deceniilor de instituţiile democratice.

Dacă după etnicii romi, pe lângă “Edinaia Găgăuzia”, pe plan naţional vor apărea formaţiuni ale ucrainenilor, ruşilor sau bulgarilor, atunci competiţiile dintre actorii politice vor deveni mai problematice şi istovitoare din punctul de vedere al armonizării şi integrării colectivităţilor pe plan politic. În mare parte, actualele partide întâmpină greutăţi legate de dialogarea nepreferenţială cu electoratul moldoveneasc, destul de neomogen, în pofida celor peste 60% de populaţie majoritară, care se declară moldoveni/români. Exemplele clasice se referă în primul rând la incapacitatea unor politicieni de a comunica cu alolingvii necunoscători de română. Chiar dacă majoritatea formaţiunilor vor să-şi asigure “un bazin electoral” cât mai larg, care să includă numaidecât reprezentanţii tuturor grupurilor sociale, etnice sau religioase, puţine reuşesc în realitate (potrivit Barometrului de Opinie Publică din mai 2010, performanţi la acest capitol sunt – comuniştii, democraţii mai puţin, liberal-democraţii având şi ei o direcţionare similară).

În concluzie, trebuie să se înţeleagă că nu poate fi nicidecum vorba despre îngrădirea drepturilor etnicilor de a se asocia în partide, ci mai degrabă de o regândire din partea lor a rolului pe care îl pot avea ei în cadrul partidelor non-etnice atotcuprinzătoare deja existente. Acest lucru îi va proteja pe ei şi de anumite “contradicţii” în relaţie cu anumite grupuri de cetăţeni, mai disperaţi şi agresivi ca urmare a dificultăţilor socio-economice agravate de criză, dar şi de jocurile politice neatente şi provocatorii realizate de anumite forţe locale. În acest context, şi manifestarea bisericii în sfera politică poate complementa încărcătura “detonabilă” care planează asupra politicului moldovenesc.

sursa: Observatorul Politic


Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T