CăutareSr
13 octombrie 2019
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Tiraspolul joacă prin uşa din spate

22 septembrie 2010, 13:04

În paralel cu antrenarea actorilor centrali în procese dificile de tatonare a terenului pentru relansarea negocierilor în formatul “5+2″, administraţia de la Tiraspol continuă să-şi facă de cap, punctând sigur pe panoul de marcaj al emancipării sale în calitate de entitate teritorial-politică independentă de Chişinău. Sfidânt eforturile pentru relansarea tratativelor pentru soluţionarea problemei reintegrării teritoriale a celor două maluri, Tiraspolul acţionează ferm pentru a lăsă cât mai multe amprente ale pseudo-statalităţii sale. Recenta capodoperă a separatiştilor transnistreni este fondarea misiunii sale diplomatice în autoproclamata republică Osetia de Sud, parte integrantă a Georgiei conform dreptului şi tratatelor internaţionale, dar recunoscută şi promovată dinamic de Rusia îndată după intervenţia militară în statul georgian, din august 2008.

Complicitatea separatiştilor ridiculizată până acum de autorităţile naţionale ale statelor clătinate de mişcări secesioniste trece într-o fază calitativ nouă. Statutul regiunii georgiene, Osetia de Sud, ridicat graţie Moscovei la nivelul de subiect de drept internaţional, validat timp de aproximativ 2 ani doar de câteva state prietene, loiale Rusiei sau vulnerabile în faţa presiunii externe de aceeaşi origine (Venezuela, Nicaragua şi microscopicul stat Nauru), prezintă pentru Tiraspol o posibilitate inedită de a-şi afişa pretinsa identitate statală. Iar prin înfiinţarea “ambasadelor” se încearcă şi demonstrarea funcţionalităţii “structurilor de administrare transnistrene” nu doar pe interior, dar şi pe exterior. [1]

Alt aspect imperios pentru aprecierea corectă a “ofensivei ambasadoriale” a conducerii raioanelor de Est ale ţării este indiferenţa Moscovei, care întotdeauna a fost martorul şi susţinătorul indirect al relaţiilor între regiunile separatiste din statele ex-sovietice. De această dată, zelul de emancipare a Tiraspolului rezultă din efectele cauzate de politica Rusiei faţă de integritatea teritorială a Georgiei, precum şi participarea acesteia la oficializarea independenţei teritoriilor separatiste georgiene. Totodată, gestionarea practic directă a afacerilor din Osetia de Sud de către oficialii ruşi arată că deschiderea “reprezentanţei diplomatice transnistrene” în această regiune are loc cu consimţământul implicit al Rusiei.

Spre deosebire de Abhazia, care tinde să se distanţeze mai mult de Moscova, dispoziţia conducerii Osetiei de Sud diferă esenţial datorită conexiunii etnice cu regiunea rusească, Osetia de Nord. Intensificarea contactelor politice dintre cele două Osetii datorată protectaratului oficial instituit de Rusia asupra regiunii rebele georgiene poate fi caracterizată şi drept proces subtil şi consecvent de anexare a teritoriului statul vecin. Posibil, anume aceste circumstanţe au motivat Tiraspolul să se avânte în direcţia sud-osetină, conştientizând că de jure regiune separatistă georgiană, Osetia de Sud, nu este un nou “subiect de drept internaţional”, ci teritoriu “de buzunar” al Rusiei. Din aceste considerente, administraţia de la Tiraspol tratează oportunitatea de a deschide această “misiune diplomatică” drept posibilitate de a institui “pseudo-relaţii diplomatice” de o natură mai avansată cu statul rus via Osetia de Sud.

Cu toate că, întrevederile diplomatice, la toate nivelurile, între diverşii exponenţi ai mişcării separatiste din R. Moldova şi oficialii ruşi, sunt regulate şi produc şi efecte vizibile, odată cu lansarea componentei sale diplomatice în Caucazul de Sud, Tiraspolul urmăreşte să-şi consolideze contactele diplomatice cu Rusia. Adiţional la aceasta, prin asemenea extinderi diplomatice separatiştii moldoveni caută să identifice şi eventual să multiplice susţinători pe plan internaţional.

Referinţe:

1. Председатель Верховного Совета Приднестровской Молдавской Республики Анатолий Каминский: “Открытие здания Посольства Приднестровской Молдавской Республики имеет для Приднестровья очень большое значение, потому что это первое наше представительство за рубежом. У нас уже есть Представитель ПМР в РЮО, но мы хотим иметь более высокий уровень отношений. Мы благодарны руководству РЮО и администрации Цхинвала за предоставленную возможность построить здесь современное красивое здание, через которое будут налаживаться контакты между нашими странами”. http://www.olvia.idknet.com/ol177-09-10.htm

Sursa: Observatorul Politic


Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T