CăutareSr
13 octombrie 2019
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Moldovenii și criza din Europa

23 mai 2011, 10:53

Tot mai multe semne că economia paralizată a Europei este departe de vreun stadiu preliminar de recuperare. Ţările europene una după alta cad pradă recesiunii economice, cauzate de măsurile de austeritate impuse pentru nivelarea urmelor unor deficite bugetare imense şi politici sociale risipitoare.

Moldovenii şi povara europenilor

În timp ce guvernele tind să reînvie economiile naţionale, populaţia se opune cu înverşunare măsurilor de economisire, iniţiate pentru a tempera datoriile naţionale şi a găsi resursele ce pot resuscita economia. Bineînţeles, principalele victime ale soluţiilor de austeritate sunt categoriile social vulnerabile şi beneficiarii politicilor sociale extrem de blânde din trecut. Dar dacă originea problemelor economice este de ordin fiscal şi bugetar, având la bază populismul exacerbat al politicienilor, atunci remediile sunt formulate şi puse în circulaţie pe spinarea şi din buzunarele cetăţenilor europeni. Conştientizarea acestei realităţi vitrege generează impulsuri şi turbulenţe sociale, mobilizând populaţia în jurul unor epicentre de protest.

Împreună cu populaţia originară dintr-o ţară europeană (Spania, Portugalia, Irlanda, Italia sau Grecia) tot mai nemulţumită de condiţiile socio-economice convieţuiesc grupurile de imigranţi, printre care şi mulţi moldoveni. Ultimii aşteaptă deznodământul dramei prin care trec ţările în care aceştia şi-au găsit refugiu, salvare de sărăcia din Moldova, dar şi surse de venit pentru depăşirea dificultăţilor materiale din patrie. Acum, imigranţii moldoveni din îndatoratele sau deficitarele Grecie, Italie, Spanie, Portugalie sau Irlandă, urmăresc cu atenţie mişcările sociale care au loc nivelul comunităţilor lor. În ambianţele pline de tensiune socială în ascensiune, viruşii intoleranţei, discriminării şi excluziunii se răspândesc cu viteză, devenind arme în mâinile grupările extremiste şi naţionaliste. De aceea, moldovenii ca şi imigranţii de alte naţionalităţi simt dacă nu o ameninţare indirectă la stabilitatea căpătată în noile “patrii”, atunci cel puţin un disconfort apăsător şi deranjat pentru o viaţă liniştită, deşi îndepărtată de casă, copii, rude etc. Posibil, moldovenii trecuţi prin greutăţi majore în Moldova, dau o însemnătate mai mică proceselor inflamatorii care au loc la nivelul opiniilor publice europene. Insulele de imigranţi trăiesc compact, iar provocările prin care trec gazdele lor sunt trate ca noi provocări, ce par a fi minuscule comparativ cu greutăţile suportate în Moldova.

Moldovean versus European

Căliţi de vremurile grele din ţară, moldovenii depăşesc cu o anumită uşurinţă problemele de pe meleagurile europene. Ei sunt consideraţi muncitori buni, sunt apreciaţi şi căutaţi de angajatorii din statele europene, având reputaţie de invidiat pe fundalul masei generale a imigranţilor. Acest lucru urmează să fie însă demonstrat prin cercetări şi date statistice concrete pe care autorităţile de la Chişinău vor trebui să le prezinte cancelariilor europene discutând pe marginea liberalizării regimului de vize. Dar toate aceste trăsături pozitive ale moldovenilor în Europa concurează cu stereotipuri izbitoare despre prostituatele moldovence, traficul de fiinţe umane via Moldova, valul de moldoveni care folosesc paşapoartele româneşti pentru a pătrunde în Europa. Amalgamul de prejudecăţi este mai trainic şi prinde mai repede rădăcini în minţile europenilor frustraţi, care aflaţi într-un context mult prea repede schimbător caută vinovaţii pentru nereuşitele lor, de la autorităţi până la protagonişti locali şi imigranţi nedoriţi. Politicienii europeni de dreapta avansează  la putere folosind mesaje contra imigranţilor, iar crizele sociale de la frontierele externe (afluxul de imigranţi din Africa de Nord în Italia, Malta etc.) ale Europei provoacă stări de aversiune şi intoleranţă faţă de străini, calificaţi de ei drept “intruşi” ce le pun în pericol securitatea şi siguranţa socio-economică.

Prin urmare mai devreme sau mai târziu, dar moldovenii din Europa vor simţi efectele nefaste ale crizei economice şi “societale” prin care traversează nesigur Europa. Vor rezista doar imigranţii bine integraţi, cei cu pretenţii modeste sau cei care şi-au găsit nişe stabile în ierarhia socială din comunităţile europene. Cu toate acestea, nici aceştia nu ar putea să supravieţuiască unor realităţi riscante, când simpla etichetă de “imigrant” ar putea să-i coste siguranţa şi posibil chiar integritatea fizică.

Moldovenii şi “nostalgia de casă”

Urmărind violenţele stradale şi regresele economice din ţările gazde, unii moldoveni deja îşi planifică revenirea în Moldova, înţelegând totuşi că acasă lucrurile se schimbă anevoios. Astfel, anumite componente fals liberale ale actualei Alianţe pentru Integrare Europeană trenează procesul reformelor, opunându-se unei sau altei iniţiative legislative vitale pentru modernizarea şi democratizarea societăţii.

Divergenţele şi concurenţa dintre  partidele din cadrul AIE-2 împiedică formarea şi activizarea serviciului specializat pentru legăturile cu moldovenii din străinătate. Unele partide văd şi în această instituţie un mecanism de producere a voturilor peste hotare, de aceea, creează obstacole pentru lansarea ei. Numărul crescând al moldovenilor aflaţi peste hotare şi rolul acestora la constituirea bugetului naţional nu mai pot fi ignorate, iar participarea şi implicarea lor în procesele care au loc în ţară este imperativă. Totodată, în condiţiile unor schimbări radicale şi imprevizibile în proximitatea europeană, trebuie să funcţioneze un “serviciu” naţional ce va reglementa relaţiile cu cetăţenii împrăştiaţi prin lume. Această nevoie se impune şi pentru că misiunile diplomatice moldoveneşti au acces slab în regiunile intens populate de muncitorii moldoveni, fapt demonstrat şi de imposibilitatea moldovenilor din Italia sau Franţa de a participa la alegeri din 2009 şi 2010.

Continuarea pe Observatorul Politic


Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T