CăutareSr
17 decembrie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

De ce nu a fost realizată interconectarea sistemelor energetice şi gaz dintre România şi R. Moldova?

România şi Republica Moldova examinează în continuare oportunităţi privind interconectarea sistemelor de asigurare cu energie electrică şi gaze naturale.
Ion PREAŞCĂ, 25 mai 2010, 11:55

Acest subiect a fost readus în actualitate cu ocazia vizitei la Chişinău a ministrului român al Economiei Adriean Videanu şi a şedinţei comisiei interguvernamentale de colaborare economică şi integrare europeană între Republica Moldova şi România.

Discuţiile privind realizarea interconexiunilor energetice şi de gaze între Moldova şi România se duc de mai mult de zece ani, însă totul a rămas, deocamdată, la stadiul de proiect. În afară de unele probleme de ordin politic ce s-au iscat între Moldova şi România, factorul principal care a blocat realizarea acestor proiecte a fost lipsa banilor.

Acum părţile speră că aceste proiecte de interconexiune vor fi finanţate de Uniunea Europeană şi de unele instituţii financiare internaţionale.

Gazprom a blocat interconectarea sistemelor de gaze?!

Un aport major la blocarea realizării a construcţiei conductei Drochia-Ungeni-Iaşi, l-a avut „Gazprom". Or, România şi Moldova s-au arătat interesate de construcţia acestei conducte, pentru a putea asigura cu gaze judeţele din zona Moldovei. „ Gazprom", însă, a dat de înţeles că nu va participa la proiect şi mai ales nu va garanta livrarea de gaze prin această conductă, dacă consumul de gaze în România nu va creşte semnificativ. "Am abordat acest proiect cu „Gazprom"-ul un an sau doi în urmă (2006-2007 n.a.), dar au evitat de a lua o decizie fermă. Ei au spus că doar atunci când cererea va creşte semnificativ, vom putea sta la masa negocierilor ", declara în 2008, Corneliu Condrea, Directorul Direcţiei de Energie, petrol şi gaze din cadrul Ministerului român al Economiei.

Tergiversarea impusă de „Gazprom" a forţat Republica Moldova să construiască pe cont propriu o porţiune din conducta Drochia-Ungheni-Iaşi.

Astfel, în 2008-2009, întreprinderea „Moldovatransgaz", operatorul reţelei de transport a gazelor din Moldova a construit segmentul de conductă Bălţi-Ungheni, pentru a putea asigura cu gaze consumatorii din câteva raioane.
Deşi are o capacitate mai mică de un miliard metri cubi (varianta iniţială prevedea o capacitate de circa 3 mlrd metri cubi), conducta respectivă oricum permite realizarea interconexiunii sistemelor de gaze ale Moldovei cu România.

Construcţia segmentului Ungheni-Iaşi, ar putea facilita nu numai tranzitul de gaze ruseşti prin Moldova spre România, ci şi importul de gaze din România în Moldova. Mai ales în contextul intenţiei „Gazprom" de a participa la construcţia unui mare depozit de gaze la Mărgineni, judeţul Neamţ, dar şi a realizării proiectelor Nabucco sau AGRI, prin care gazul azer şi cel din Asia Centrală ar putea fi adus în România şi Europa evitând teritoriul rus.

Sistemele energetice dintre România şi R. Moldova sunt interconectate în prezent doar prin intermediul a 3 linii electrice de 110 kV, care nu sunt suficiente pentru asigurarea unor livrări importante de energie electrică între cele două state. Mai există linia electrică de 400 kV CERS Moldovenească-Vulcăneşti-Isaccea, dar ea a fost construită pentru exportul energiei produse la Centrala de la Cuciurgan.

Despre construcţia liniei de 400 kV Bălţi-Suceava se vorbeşte de mai mult de un deceniu, iar proiectul examinat în prezent datează cu anul 2004.

Mai adăugăm că nici discuţiile actuale nu permit să sperăm că în doi-trei ani aceste proiecte vor fi realizate cu succes. În cel mai fericit caz, dacă va fi obţinută finanţarea, aceste proiecte ar putea deveni realitate în următorul deceniu.

 

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T