CăutareSr
12 decembrie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Indiferent de cine va câştiga Primăria, activitatea ei va fi periclitată de lupta dintre partide

Programele electorale ale candidaţilor sunt principala modalitate de a comunica alegătorilor priorităţile de activitate, măsurile concrete pentru problemele identificate. Cu toate acestea, electoratul din Republica Moldova nu obişnuieşte să voteze conform programelor electorale. Cetăţenii fac alegerea mai curând pornind de la apartenenţa etnică, lingvistică, nivelul de studii, mediul de provenienţă - urban şi rural. Este vizibilă şi votarea în forma de boicot - în 2009 au câştigat democraţii pentru că alegătorii s-au săturat de comunişti, acum pare să aibă loc procesul invers.
Antoniţa Fonari pentru Info-Prim Neo, 17 iunie 2011, 11:38

Practic, programele ambilor concurenţi electorali - Dorin Chirtoacă şi Igor Dodon - sunt bazate pe ceea ce ar fi dorit oamenii să audă şi nu se fundamentează pe o analiză serioasă a problemelor. Se crează impresia că atunci când se elaborează programele, nu se porneşte de la necesităţile municipiului, dar se formulează slogane electorale.

Pentru început putem lua un exemplu din programul electoral al lui Igor Dodon, unde acesta îşi propune să soluţioneze problema cerşitului prin eficientizarea lucrului azilului pentru persoane fără adăpost. Este vizibil că nu a fost făcută o analiză prealabilă a prolemei, pentru că soluţionarea acesteia necesită o abordare mult mai sistemică: este necesar de consolidat cooperarea dintre Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, trebuie de evaluat fiecare caz în parte, pentru a vedea care este situaţia fiecăruia - dacă are adăpost, este din oraş sau de la periferie, este ieşit din casa de copii sau reîntors din detenţie. Trebuie identificate soluţii de includere a persoanelor respective în sistemul de asistenţă socială, căci o parte însemnată din aceştia au un adăpost, însă se confruntă cu alte probleme grave.

Dacă analizăm integral programele ambilor candidaţi, vom vedea că nu sunt prea multe prevederi clare şi argumentate cu privire la soluţionarea problemelor, cu atât mai mult nu se face trimitere la o analiza cost-eficienţă a politicilor propuse.

Un alt lucru ce merită de menţionat este că atitudinea candidaţilor în formularea programelor electorale nu a fost cea mai serioasă. Citind documentele, se crează impresia că au fost întocmite de persoane care nu au informaţia completă nici măcar referitor la situaţia curentă. De exemplu, în programul lui Dorin Chirtoacă nu este menţionat cum va coopera acesta cu societatea civilă, cu toate că el şi-a asumat angajamentul de a implica ONG-urile în monitorizarea activităţilor Primăriei, şi a fost semnat Acordul de colaborare dintre Primărie şi Consiliul Naţional al ONG-urilor. Pe de altă parte, în programul lui Igor Dodon este menţionata intenţia de a coopera cu societatea civilă, însă nu sunt indicate mecanismele concrete şi ne întrebăm cum va face candidatul comunist acest lucru. Este cunoscut faptul că PCRM nu este tocmai deschis cu societatea civilă, demonstrând acest lucru şi în trecut, şi în prezent prin modalitatea de a conlucra la nivel de Parlament cu reprezentanţii ONG-urilor.
Alt exemplu care denotă modalitatea superficială de abordare a problemelor este punctul din programul lui Igor Dodon cu privire la asigurarea studierii limbii materne pentru minorităţile etnice. Candidatul comunist îşi propune realizarea acestui lucru prin intermediul ambasadelor statelor străine, însă, după părerea mea, nu astfel ar trebui să se soluţioneze o problemă de incluziune socială a grupurilor etnice.

În general, consider că societatea din Republica Moldova, inclusiv din Chişinău, este una dezbinată, şi lipsa de coeziune socială este, în primul rând, datorată prăpastiei mari între păturile sărace şi cele bogate ale populaţiei. Pentru ca să existe coeziunea dintre toţi membrii societăţii, indiferent de statutul economic, social, provenienţa etnică, este necesar ca pretendenţii la funcţia de primar să îşi măsoare foarte bine prevederile din program. La fiecare problemă identificată trebuie să existe o analiză amplă a situaţiei, pentru fiecare soluţie propusă - estimarea costurilor şi argumentarea acoperirii financiare a acesteia.

Odată cu anunţarea rezultatelor alegerilor locale pentru funcţia de consilier a devenit clar că oricine ar câştiga în turul II pentru Primăria capitalei, se va crea o situaţie extrem de dificilă, cu blocaje serioase ale activităţii administraţiei locale - în cazul câştigului candidatului comunist, întreaga Primărie se va afla în opoziţie faţă de administraţia centrală, iar în cazul câştigului candidatului liberal, lupta se va desfăşura chiar în interiorul Primăriei. În aceste condiţii, ar fi fost logic ca ambii candidaţi să anticipeze temerile alegătorilor şi să propună unele strategii prin care vor depăşi aceste dificultăţi. Nici din programele electorale, nici din mesajele electorale, transmise de cei doi candidaţi nu vedem însă abordarea acestei probleme.

Este evident că activitatea Primăriei va fi periclitată de lupta dintre partide, dorim însă să credem că viitorul primar, oricine ar fi el, va ţine cont de interesele chişinăuienilor şi nu va plasa pe prim-plan interesele de partid. Până la urmă, programele celor doi candidaţi au foarte multe puncte comune şi dacă aceştia sunt într-adevăr bine intenţionaţi, ar trebui să găsească modalităţi pentru a-şi duce până la sfârşit angajamentele. Dacă doresc ca alegătorii să creadă că sunt sinceri şi pe de o parte şi pe de alta, ar trebui să lucreze şi să ţină cont că, în caz contrar, populaţia se va sătura să mai creadă promisiunilor, pentru că această saturaţie începe să se manifeste deja şi în prezent.

Antoniţa Fonari, director executiv al Centrului de Resurse 'Tineri si Liberi", secretar general al Consiliului Naţional ONG din Republica Moldova.

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T