Bătuţi de soartă şi de stat

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Patriarhul Rusiei respinge ideea unei biserici ucrainiene autocefale

Ştirile zilei

• AZI.md îşi schimbă formatul şi conţinutul editorial, Centrul pentru Jurnalism Independent, 5 august 2011, 11:55
• Tinerii moldoveni vor la studii în România, Info-Prim Neo, 4 august 2011, 13:41
• PNUD: Creşterea economică a Moldovei s-a datorat preţurilor crescute la alimente în lume, Radio Europa Liberă, 4 august 2011, 13:37
• Procurorii cercetează cazul agresării lui Oleg Brega, MONITOR MEDIA, 4 august 2011, 13:35
• Chişinăul va avea un buget mai mare cu jumătate de miliard, Info-Prim Neo, 3 august 2011, 15:23
• Fost deputat: Mihai Ghimpu - cel mai slab deputat din primul parlament al R. Moldova, Jurnal.md, 3 august 2011, 15:15

Caracter text

Patriarhul bisericii ortodoxe ruse a respins la Kiev cererea preşedintelui ucrainean privind crearea unei biserici locale independente de Moscova. Patriarhul Kiril şi-a clarificat poziţia în debutul unei vizite de 10 zile în Ucraina, văzută de mulţi drept o încercare de a reafirma influenţa religioasă şi politică a Rusiei asupra Ucrainei.

Preşedintele Ucrainei s-a pronunţat pentru o biserică ortodoxă ucraineană unită şi independentă de Moscova în timpul întâlnirii avute cu patriarhul rus în faţa monumentului de la Kiev dedicat foametei din 1932-33. Tot aşa cum încearcă să obţină recunoaşterea foametei drept un act de genocid al Uniunii Sovietice împotriva poporului ucrainean, Victor Iuşcenco spune că ar fi un act de justiţie istorică şi recunoaşterea Patriarhiei Kievului, apărută în anii 1990 prin ieşirea unei părţi a bisericii ortodoxe locale de sub controlul Patriarhiei de la Moscova.

„Principala aspiraţie a poporului ucrainean, i-a spus luni Victor Iuşcenco patriarhului Kiril, este să aibă o biserică ortodoxă unită, autocefală”. „O asemenea biserică, domnule preşedinte, există deja”, a răspuns patriarhul rus, referindu-se la Mitropolia Kievului, subordonată Patriarhiei Moscovei şi Întregii Rusii. „Dacă n-ar fi existat, n-ar fi existat nici Ucraina”, a spus Kiril. Pe de altă parte, despre Patriarhia Kievului el a vorbit ca despre „o rană” pe trupul bisericii, care trebuie vindecată.

Patriarhia Moscovei şi Întregii Rusii are în Ucraina în jur de o mie şi o sută de parohii, cam tot atâtea câte are în Rusia însăşi şi pretinde că ar avea aproximativ 28 de milioane de enoriaşi ucraineni.

Vorbind luni dimineaţă la o liturghie pe dealul Vladimir în centrul Kievului, în apropierea statuii cneazului Vladimir care a creştinat în anul 988 Rusia Kieviană, patriarhul Kiril a vorbit şi el despre unitate. Dar nu despre unitatea unei biserici ucrainene independente, spre deosebire de preşedintele Iuşcenco. Patriarhul Kiril a spus că se roagă pentru bunăstarea şi prosperarea Ucrainei, pentru pacea şi concordia dintre cetăţenii ei, pentru prietenia şi fraternitatea între popoarele înrudite rus şi ucrainean, trecute prin cristelniţa Niprului, pentru unitatea lor spirituală şi bisericească de nezdruncinat.

De partea cealaltă, Patriarhia Kievului crede că patriarhul Kiril ar dori chiar mai mult decât o unitate spirituală între cele două popoare slave: „El vine ca să continue ceea ce a făcut în ultimele două decenii, a spus un purtător de cuvânt al Patriarhiei Kievului. Vine să facă propagandă pentru proiectul politic al integrării Ucrainei în Rusia”.

Chiar dacă revendică aproximativ în jur de 14 milioane de enoriaşi în rândurile creştinilor ortodocşi din Ucraina, Patriarhia Kievului rămâne nerecunoscută. Iar campania pentru recunoaşterea ei arată tot ca un proiect politic. Preşedintele Victor Iuşcenco l-a invitat anul trecut în Ucraina pe patriarhului ecumenic al Constantinopopului, Bartolomeu I, cu solicitarea să recunoască Patriarhia Kievului. Deşi a acceptat invitaţia şi a vizitat Kievul vara trecută, Bartolomeu nu a dat vreun răspuns clar.