Bătuţi de soartă şi de stat

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

AIE ca fenomen politic sau câteva motive de optimism

Ştirile zilei

• AZI.md îşi schimbă formatul şi conţinutul editorial, Centrul pentru Jurnalism Independent, 5 august 2011, 11:55
• Tinerii moldoveni vor la studii în România, Info-Prim Neo, 4 august 2011, 13:41
• PNUD: Creşterea economică a Moldovei s-a datorat preţurilor crescute la alimente în lume, Radio Europa Liberă, 4 august 2011, 13:37
• Procurorii cercetează cazul agresării lui Oleg Brega, MONITOR MEDIA, 4 august 2011, 13:35
• Chişinăul va avea un buget mai mare cu jumătate de miliard, Info-Prim Neo, 3 august 2011, 15:23
• Fost deputat: Mihai Ghimpu - cel mai slab deputat din primul parlament al R. Moldova, Jurnal.md, 3 august 2011, 15:15

Caracter text

Petru Culeac, politolog, cercetător la Vienna School of Governance, Austria

Alianţa pentru Integrare Europeană este de fapt abia o a doua incercare de guvernare consensuală a partidelor democratice din Republica Moldova (după eşuarea experimentului Alianţei pentru Democraţie şi Reforme de la sfarşitul anilor ‘90), fiind o întruchipare a voinţei populare şi o reacţie firească a politicului la efectele nefaste ale guvernării comuniste.

Alianţa pentru Integrare Europeană are acum datoria de a face tot posibilul pentru a capitaliza creditul de încredere acordat de alegători. Este adevărat că experienţa altor state în materie de guverne de coaliţie nu este prea încurajatoare – aceste guverne fiind vulnerabile în faţa multor pericole, de la concurenţa internă şi eventualele întreruperi ale sinergiei dintre elementele constituante, până la influenţa negativă a factorilor exogeni. Cu toate acestea, evoluţia de până acum a Alianţei este destul de promiţătoare şi dincolo de toate neajunsurile inerente unui proiect atât de ambiţios şi cu o agendă atât de încărcată, Alianţa pentru Integrare Europeană constituie totuşi un fenomen care merită a fi remarcat pentru acţiunile reuşite de până acum.

Efectele pozitive asupra sistemului politic al Republicii Moldova

Instaurarea la Chişinău a unui guvern pro-democratic cu suportul unei coaliţii anti-comuniste, creează în perspectivă premizele unui salt calitativ în evoluţia sistemului politic moldovenesc, indiferent de cât de mult va reuşi să se menţină la putere noul guvern. Saltul calitativ poate fi cauzat de apariţia sau readucerea în vizor a culturii politice de mişcare înainte, cultura progresului prin schimbare, cultură bazată pe principiile uitate ale respectului faţă de fiinţa umană şi egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii. O asemenea viziune optimistă asupra ultimelor evoluţii de pe scena politică moldovenească este bazată pe logica ce se observă în acţiunile noii guvernări de la Chişinău, acţiuni care pe termen lung pot avea nişte efecte sistemice destul de semnificative.

În primul rând, fidelitatea Alianţei faţă de valorile declarate, urmează să constituie un act de educaţie politică pentru toţi politicienii şi cetăţenii care vor trebui să treacă printr-o schimbare de mentalitate prin conştientizarea faptului că statul şi democraţia nu au nimic în comun cu Vladimir Voronin şi regimul autocratic al acestuia.

Fenomenul apariţiei şi funcţionării Alianţei pentru Integrare Europeană va contribui treptat la schimbarea culturii politice din Republica Moldova prin re-afirmarea principiului alternanţei la putere dar şi prin schimbarea accentului de la un mod centralizat de guvernare spre un mod de guvernare pluricentric. Bunăoară, consultările cu societatea civilă pe care le-a avut prim-ministrul Vlad Filat încă până la aprobarea candidaturii sale, constituie un semn de bun augur în acest sens şi în cazul instituţionalizării acestei practici, poate contribui la dezvoltarea consecventă a unei democraţii participative în Republica Moldova.

Democraţia participativă poate căpăta contururi reale prin implementarea principiilor guvernării în reţea, care presupune implicarea în actul guvernării şi a celor care sunt guvernaţi, fapt ce ar genera mai multe efecte pozitive. Printre acestea trebuie să evidenţiem apariţia în rândul reprezentanţilor societăţii civile a unui sentiment de apartenenţă la procesul de elaborare a politicilor precum şi a unui sentiment de proprietate asupra deciziilor şi politicilor adoptate. Acest lucru va duce la o mai mare eficienţă, transparenţă şi responsabilitate în activitatea Guvernului. Mai mult ca atât, un acestfel de model va crea premizele pentru dezvoltarea unui sistem de identificare rapidă a problemelor, generare de soluţii adecvate şi minimizare a eventualelor critici distructive la adresa unor sau altor politici adoptate prin oferirea tuturor actorilor  posibilitatea implicării încă din faza iniţială a elaborării politicilor respective. În plus, în cazul unei reuşite a modelului de guvernăre in reţea, pot fi create premizele pentru reabilitarea treptată a politicului în ochii cetăţenilor şi depăşirea apatiei politice a acestora.

Efectele pozitive asupra procesului politic curent

În primul rând Alianţa pentru Integrare Europeană a reuşit să coaguleze la nivelul reprezentativ insatisfacţia societăţii faţă de guvernarea ineficientă a Partidului Comuniştilor. Frustrarea ce s-a acumulat într-o bună parte a societăţii faţă de politicile anti-naţionale, anti-democratice şi anti-economice promovate timp de opt ani de clanul comunist în frunte cu Voronin, au generat masa critică necesară creării unui front anti-comunist comun în parlamentul Republicii Moldova.

Efectul pozitiv generat de această realizare este eliminarea monopolului comuniştilor de la guvernarea ţării. Mai mult ca atât, monopolul comunist este înlocuit cu un model de guvernare descentralizat care, pentru a fi începutul unei experienţe pozitive de guvernare pluricentrică în Republica Moldova, are nevoie ca toate elementele constituante ale AIE să respecte angajamentele asumate la crearea Alianţei păstrând principiile transparenţei, eficienţei şi responsabilităţii politice.

În al doilea rând, efecte pozitive pe plan intern sunt generate şi de faptul că Alianţa pentru Integrare Europeană a reuşit numirea unui guvern care dispune poate de cea mai profesionistă echipă pe care a avut-o Republica Moldova în toată istoria ei post-sovietică. Efectele benefice de moment ale acestei realizări constau în transmiterea unor semnale extrem de importante şi demult aşteptate în societatea moldovenească, menite să insufle optimism şi speranţă unei populaţii aflată în disperare ca urmare a dezamăgirilor permanente produse de tranziţia post-sovietică interminabilă exacerbată şi de cei opt ani de guvernare comunistă. Pe termen lung, în caz de reuşită, guvernul lui Vlad Filat are şansa să pună bazele revigorării economiei, să oprească exodul masiv al populaţiei peste hotare şi eventual să aducă Republica Moldova mai aproape de obiectivul integrării europene.

Trebuie evidenţiată apariţia unor semnale pozitive şi în relaţia noii guvernări de la Chişinău cu minorităţile naţionale tradiţional filoruse. Declaraţia preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, privind faptul că relaţiile bune cu România nu înseamnă neapărat relaţii rele cu Federaţia Rusă, este un mesaj foarte important la adresa nu doar a minorităţilor naţionale dar şi la adresa părţii pro-ruseşti a societăţii moldoveneşti şi semnalizează dorinţa clasei politice majoritare de a nu aliena această categorie de cetăţeni si de a aplana dezbinarea societăţii promovată de fosta guvernare.

Foarte importantă în acest context este atitudininea başcanului autonomiei gagăuze Mihail Formuzal, care a dat de înţeles că, comunitatea găgăuză nu mai doreşte să fie implicată în provocările organizate de comunişti şi a luat cursul spre participarea în Euroregiuni. Iată de ce credem că una din principalele sarcini ale noii guvernări va fi de a consolida simpatiile din partea unor reprezentanţi ai autonomiei găgăuze în vederea creării unui parteneriat durabil îndreptat spre integrarea europeană. AIE trebuie să depună eforturi consolidate pentru implicarea UTA Găgăuzia mai activ în interfaţa regională a Moldovei cu UE. Acest lucru ar crea un potenţial de reducere a eventualelor tensiuni şi incertitudini inoculate de comunişti minorităţilor naţionale cu privire la pericolele ipotetice ale integrării lor în UE. Este puţin probabil ca minorităţile naţionale să fie contra unui nivel de trai mai bun şi contra libertăţii de circulaţie prin Europa numai de dragul ocrotirii unor mituri absurde şi perimate alimentate de fobiile anti-europene ale comunismului stalinist.

Pe plan extern AIE a reuşit până acum să înregistreze câteva succese tactice prin eliminarea interdicţiei de a ocupa funcţii în Guvern, impuse de fosta guvernare persoanelor cu dublă cetăţenie precum şi prin abolirea regimului de vize cu România.

Efectele pozitive de pe urma acestor acţiuni sunt multiple. Pe termen scurt Republica Moldova deja a reuşit să restabilească conformitatea legislaţiei sale privind cetăţenia în raport cu actele europene la care este semnatară. Cel mai important însă este că Alianţa pentru integrare Europeană a întreprins un pas important în direcţia revenirii Republicii Moldova pe făgaşul normalităţii în materie de politică externă. Eliminarea tratamentului discriminatoriu la adresa unor state membre a Uniunii Europene constituie un semnal pozitiv pentru UE care poate deja sa vadă în Republica Moldova un actor serios cu intenţii ferme de a deveni un partener al Uniunii Europene.

Dezgheţarea relaţiilor cu România, care şi-a exprimat deja disponibilitatea de a „lupta pentru Moldova” şi a dezvolta relaţiile bilaterale prin deschiderea a două consulate la Bălţi şi Cahul, şi semnarea tratatului privind micul trafic la frontieră au oferit Alianţei pentru Integrare Europeană dar şi cetăţenilor încă un prilej de optimism în procesul de integrare europeană.

În acelaşi timp Alianţa pentru Integrare Europeană a trimis nişte semnale echilibrate şi în direcţia Rusiei, prin asigurările de păstrare a statutului de neutralitate şi necesitatea unui parteneriat strategic cu acest stat. La rândul ei Moscova a dat de înţeles că are o atitudine deschisă faţă de noua putere de la Chişinău, fiind interesată în dezvoltarea unei relaţii reciproc avantajoase cu Republica Moldova. Vizita şefului administraţiei preşedintelui Federaţiei Ruse, Serghei Narâşkin şi declaraţiile acestuia de după consultările cu liderii AIE, insuflă o doză de optimism în rândurile Alianţei privind perspectivele alegerii noului preşedinte al ţării dacă e să admitem ipoteza ca Partidul Comuniştilor mai este încă în stare să perceapă argumente logice şi să asculte glasul raţiunii. Poziţia Rusiei însă nu trebuie supraapreciată, miza pe Partidul Comuniştilor a fost una greşită din care cauză ruşii acum urmăresc cu mare atenţie evoluţiile politice din Republica Moldova pentru a-şi re-evalua eventual politica lor în această ţară.

Nu în ultimul rând trebuie remarcat faptul că toate aceste realizări ar fi fost imposibile în condiţiile lipsei unei viziuni comune asupra priorităţilor dar şi a unor capacităţi de negociere, compromis şi toleranţă în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană. Experienţa împărtăşirii unei viziuni comune este una foarte importantă şi poate avea un efect de responsabilizare a clasei politice prin echilibrul şi controlul reciproc instituit în AIE. La aceasta se mai adaugă şi experienţa guvernării în prezenţa unei opoziţii agresive şi intransigente dacă desigur noua putere de la Chişinău nu va recurge la mijloace nedemocratice de luptă cu opoziţia comunistă. Comuniştii trebuie şi pot fi traşi la răspundere pe căi democratice în condiţiile reanimării unei justiţii echitabile în Republica Moldova.

Pentru moment ne rămâne să aşteptăm alegerile preşedintelui Republicii Moldova şi să observăm acţiunile de mai departe a noii conduceri de la Chişinău pentru a putea analiza cu o mai mare certitudine perspectivele Republicii Moldova în viitorul apropiat.