Bătuţi de soartă şi de stat

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Aderarea la UE ca idee naţională a Republicii Moldova - comentariu de Boris Asarov, preşedinte al Asociaţiei „Pro Europa" pentru Info-Prim Neo

Ştirile zilei

• AZI.md îşi schimbă formatul şi conţinutul editorial, Centrul pentru Jurnalism Independent, 5 august 2011, 11:55
• Tinerii moldoveni vor la studii în România, Info-Prim Neo, 4 august 2011, 13:41
• PNUD: Creşterea economică a Moldovei s-a datorat preţurilor crescute la alimente în lume, Radio Europa Liberă, 4 august 2011, 13:37
• Procurorii cercetează cazul agresării lui Oleg Brega, MONITOR MEDIA, 4 august 2011, 13:35
• Chişinăul va avea un buget mai mare cu jumătate de miliard, Info-Prim Neo, 3 august 2011, 15:23
• Fost deputat: Mihai Ghimpu - cel mai slab deputat din primul parlament al R. Moldova, Jurnal.md, 3 august 2011, 15:15

Caracter text

Am putea menţiona, de exemplu, iniţierea negocierilor cu UE în vederea semnării Acordului de Asociere, pe care guvernul AIE le-a inaugurat în ianuarie 2010. În anul trecut a expirat termenul acordului precedent cu UE şi negocierile Chişinăului cu Bruxellesul privind Acordul de Asociere au fost îngheţate din cauza politicii antieuropene promovate de PCRM, care s-a manifestat în mod deosebit, în special, după evenimentele din aprilie 2009. Conducerea de vârf a RM a imitat mai mult până în anul 2009 reformele, profanându-le, în esenţă, şi inducând, de fapt, în eroare conducerea UE. Fosta guvernare şi-a arătat în 2009 faţa sa adevărata în raport cu Bruxellesul şi a purces la promovarea unei politici antieuropene deschise. Politica aceasta s-a manifestat inclusiv prin adoptarea unor măsuri discriminatorii faţă de cetăţenii UE ai României, pentru care a fost introdus în mod ilegal şi fără nici un motiv regimul de vize. După ce autorităţile au organizat provocările din 7 aprilie, fosta conducere a RM a întreprins un atac fără precedent asupra democraţiei, ceea ce a provocat reacţia dură a Uniunii Europene şi şi-a găsit reflectare în Rezoluţia Parlamentului European, care a condamnat cu vehemenţă acţiunile antidemocratice şi antieuropene ale puterii. Noua guvernare a RM a normalizat, după constituirea AIE, relaţiile cu România şi a creat premise pentru avansarea relaţiilor dintre România şi RM spre un nivel calitativ mult mai înalt. După normalizare a relaţiilor RM cu ţara-membru al UE, Comisia Europeană a considerat necesar să înceapă negocierile cu autorităţile RM în vederea semnării unui nou acord, care să reglementeze relaţiile dintre UE şi RM.

Integrarea europeană şi aderarea la UE

Traversarea cu succes a tuturor etapelor în vederea semnării Acordului de Asociere cu UE şi a chestiunilor legate de acesta va constitui soluţionarea unei sarcini deosebit de importante pentru Republica Moldova, totodată, Acordul respectiv, deşi constituie un pas important pe calea integrării europene a RM, nu prevede aderarea ulterioară a statului la Uniunea Europeană. Trebuie să înţelegem, că noţiunea „integrarea europeană" nu reprezintă prin sine aderarea la Uniunea Europeană. De exemplu, autorităţile Marocului au semnat încă nouă ani în urmă Acordul de Asociere cu UE, dar, deocamdată, nici nu se vorbeşte despre calitatea de membru al UE pentru Maroc şi, actualmente, Bruxellesul şi Casablanca lucrează asupra Acordului de „parteneriat intens" care, de asemenea, nu prevede aderarea la UE. Fireşte, ţările Europei de Est au trecut şi ele, înainte de aderarea la UE, prin semnarea Acordului de Asociere, totodată, niciuna dintre ţările acestea nu a avu t un conflict „îngheţat". Dacă principala barieră pentru Maroc o constituie amplasarea teritorială a statului, care se află cu totul pe alt continent, atunci pentru RM bariera aceasta ţine de diferendul transnistrean nesoluţionat. Anume conflictul transnistrean încă nesoluţionat constituie acea barieră reală, care face aderarea RM la UE ireală în conformitate cu modelul ţărilor Europei de Est şi amplasează RM în grupul statelor, care pot conta în perspectiva nu pe aderare, ci pe „un parteneriat intens".

(Continuarea comentariului poate fi găsit aici ).