Bătuţi de soartă şi de stat

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Arma energetică a Rusiei ca instrument de presiune şi de influenţă în spaţiul ex-sovietic (cazul Republicii Moldova şi al Ucrainei)

Ştirile zilei

• AZI.md îşi schimbă formatul şi conţinutul editorial, Centrul pentru Jurnalism Independent, 5 august 2011, 11:55
• Tinerii moldoveni vor la studii în România, Info-Prim Neo, 4 august 2011, 13:41
• PNUD: Creşterea economică a Moldovei s-a datorat preţurilor crescute la alimente în lume, Radio Europa Liberă, 4 august 2011, 13:37
• Procurorii cercetează cazul agresării lui Oleg Brega, MONITOR MEDIA, 4 august 2011, 13:35
• Chişinăul va avea un buget mai mare cu jumătate de miliard, Info-Prim Neo, 3 august 2011, 15:23
• Fost deputat: Mihai Ghimpu - cel mai slab deputat din primul parlament al R. Moldova, Jurnal.md, 3 august 2011, 15:15

Caracter text

Ucraina şi Republica Moldova, care nu au existat ca state independente până la implozia URSS, reprezentau interfaţa europeană a Imperiului Rus şi apoi celui Sovietic. În aceste condiţii, acestui teritoriu, mai cu seama celui ucrainean, îi revine rolul de pivot geopolitic, deoarece existenţa acestor state ca state independente de Kremlin (independente în sensul strict al cuvântului) contribuie la transformarea geopolitică a Rusiei. Iar, o eventuală aderare a acestor două state la UE şi NATO ar putea împinge Rusia în Asia într-o oarecare măsură, de Europa legând-o doar relaţiile economice şi energetice. Acest fapt este perceput drept un pericol pentru Federaţia Rusă, atât timp cât acest actor a jucat şi mai joacă un rol (geo)politic şi (geo)strategic dominant în Europa pe parcursul ultimelor secole. Totodată, spaţiul moldo-ucrainean reprezintă un scut pentru Rusia vis-à-vis de pericolul venit din Vest, în special din partea NATO . În plus, această regiune reprezintă «podul» de legătură cu Europa. Iată de ce o eventuală transformare a regiunii de prelungire europeană a Rusiei va fi dificil acceptată de Moscova .

Referindu-mă la latura energetică, remarc faptul că comportamentul dur al Gazprom-ului faţă de Ucraina şi Moldova are conotaţie de ordin (geo)politic şi (geo)economic, având tangenţă cu orientarea pro-occidentală a autorităţilor oficiale de la Kiev şi Chişinău. La nivel de declaraţii oficiale şi acţiuni, Moscova dă de înţeles într-o manieră expres că nu va accepta niciodată apropierea structurilor militare pan-occidentale în imediata vecinătate. Astfel, şantajul energetic faţă de Kiev şi Chişinău reprezintă doar un instrument de presiune în scopul asigurării securităţii naţionale ruse. Pe de o parte este un semnal pentru Occident în ceea ce priveşte extinderea influenţei sale spre Est (în special de ordin politic şi militar), care subminează interesul naţional al Rusiei în regiune. Pe de altă parte, aceste acţiuni reprezintă atenţionări permanente pentru Ucraina şi Moldova, determinându-le să-şi revadă propria poziţie vis-à-vis de aderarea sa la structurile occidentale. În context, urmează a fi menţionată intenţia Moscovei de a influenţa situaţia politică internă din aceste două state, care este instabilă din cauza unor diferenţe de poziţii şi disensiuni dintre diferite forţe politice...

Studiul integral poate fi citit în documentul din anexă.