Bătuţi de soartă şi de stat

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Ratificarea Statutului Curţii Penale Internaţionale de la Roma - un subiect imperativ pe agenda europeană a Republicii Moldova

Ştirile zilei

• AZI.md îşi schimbă formatul şi conţinutul editorial, Centrul pentru Jurnalism Independent, 5 august 2011, 11:55
• Tinerii moldoveni vor la studii în România, Info-Prim Neo, 4 august 2011, 13:41
• PNUD: Creşterea economică a Moldovei s-a datorat preţurilor crescute la alimente în lume, Radio Europa Liberă, 4 august 2011, 13:37
• Procurorii cercetează cazul agresării lui Oleg Brega, MONITOR MEDIA, 4 august 2011, 13:35
• Chişinăul va avea un buget mai mare cu jumătate de miliard, Info-Prim Neo, 3 august 2011, 15:23
• Fost deputat: Mihai Ghimpu - cel mai slab deputat din primul parlament al R. Moldova, Jurnal.md, 3 august 2011, 15:15

Caracter text

Cu toate acestea, genocidul, crimele împotriva umanităţii şi crimele de război continuă să reprezinte o realitate sinistră a lumii de astăzi. Astfel, la 17 iulie 1998, Conferinţa Diplomatică de la Roma a adoptat Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (CPI) cu scopul creării unei instanţe internaţionale competente şi permanente menită să judece indivizii care au comis cele mai odioase crime cunoscute umanităţii. Astfel încât, Curtea Penală Internaţională diferă de Curtea Internaţională de Justiţie, numită uneori Curtea Mondială, care soluţionează litigiile între guverne. Statutul de la Roma al CPI a intrat în vigoare la 1 iulie 2002 şi în prezent Curtea este pe deplin operaţională, având sediul la Haga, Olanda. Tratatul a fost salutat şi apreciat de guverne, experţi în drept şi societatea civilă ca fiind cea mai considerabilă realizare în dreptul internaţional din momentul adoptării Cartei Naţiunilor Unite. În acest fel, lupta pentru justiţie internaţională a înregistrat un progres major.

Astfel, Statutul de la Roma prevede înfiinţarea unei noi structuri internaţionale, aceasta fiind prima jurisdicţie internaţională penală cu caracter permanent din istoria omenirii. Curtea Penală Internaţională este independentă, însărcinată cu anchetarea şi trimiterea în justiţie a persoanele învinuite de comiterea genocidului, crimelor împotriva umanităţii, crimelor de război şi crimelor de agresiune. CPI funcţionează în baza principiului complementarităţii, astfel încît sistemele naţionale de justiţie continuă să aibă responsabilitatea primară pentru judecarea acestor crime. CPI are responsabilitatea de a acţiona doar atunci când sistemul naţional nu doreşte sau nu are posibilitatea de a ancheta sau a trimite în justiţie. CPI nu va putea acţiona retroactiv, avînd competenţa numai asupra faptelor comise după 1 iulie 2002. Curtea mai are o importanţă deosebită din următoarele considerente:
• aceasta va servi drept un factor de descurajare a unor asemenea crime. În majoritatea cazurilor din perioada ultimilor cincizeci de ani mecanismele internaţionale pentru cercetarea persoanelor învinuite în asemenea infracţiuni au fost instituite doar după comiterea acestora;
• aceasta va avea o jurisdicţie mult mai largă în comparaţie cu Tribunalele ad-hoc existente. De exemplu, activitatea Tribunalelor Penale Internaţionale pentru fosta Iugoslavia şi Ruanda a fost limitată doar la infracţiunile comise pe anumite teritorii, iar cele comise în afara teritoriilor respective nu au fost deloc cercetate;
• Statutul conţine prevederi progresiste referitoare la protecţia victimelor de la re-traumatizare, precum şi o strictă compatibilitate cu drepturile omului recunoscute pe plan internaţional, fără nici o discriminare bazată pe considerente de sex, vârstă, rasă, culoare, limbă, religie sau convingere, opinii politice sau de altă natură, origine naţională, etnică sau socială, avere, naştere sau orice altă calitate.

Datorită faptului că Statutul a fost inclus pe lista celor mai importante 25 de documente ale secolului XX, a fost promovată o campanie de accelerare a procesului de ratificare, inclusiv la nivelul Consiliului Europei şi al Uniunii Europene, în speranţa că înfiinţarea CPI reprezintă nu numai un instrument pentru promovarea justiţiei, dar şi un instrument pentru încurajarea păcii. Pînă în iunie 2010, 111 state au ratificat Statutul de la Roma - ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din comunitatea internaţională. Din cele 111 de state participante, 40 sunt state europene. În acelaşi timp, 37 de ţări au semnat dar nu au ratificat Statutul CPI, printre acestea se numără şi Republica Moldova împreună cu Armenia, Azerbaidjan, Turcia, Belarus, Vatican, Monaco, Federaţia Rusă şi Ucraina, fiind unicele state europene care nu sunt parte la acest statut.

(Studiul integral poate fi citit în fişierul din anexă)