CăutareSr
18 decembrie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Cândva mâncau şi păsările hrişcă, acum nici în magazine nu o găsim

Lanuri înflorite de hrişcă, case frumoase, oameni fericiţi, acestea sunt răspunsurile locuitorilor din satul Pecişte, raionul Rezina când îi întrebi cum arăta satul lor cu 5-10 ani în urmă.
Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism, 3 martie 2011, 16:43
Primarul s. Pecişte, Tudor Bivol
Primarul s. Pecişte, Tudor Bivol

Acum câmpurile sunt nelucrate, mulţi oameni sunt plecaţi peste hotarele ţării, iar câmpuri înflorite de hrişcă nu mai sunt de mulţi ani şi, în curând, ne spun câţiva proprietarii de pământ, nici nu vor fi.

Lanurile de hrişcă erau cea mai mare bogăţie a satului. Aici oamenii o cultivau toată vara, toamna o strângeau iar iarna aveau ce mânca. Acum lucrurile s-au schimbat mult. Cei câţiva şefi ai asociaţilor de pământ din sat nici nu vor să audă de asemenea cultură.

Tudor Bivol este primarul satului Pecişte, totodată este şi responsabil pentru 200 de hectare de pământ. De când activează în domeniul agriculturii spune că nu se mai poate lăsa de această ocupaţie: „La început am avut doar câteva hectare, am luat seminţe de la stat şi m-am apucat de cultivat. A fost o muncă foarte grea. Pământul era nelucrat, de asemenea era lipsă şi tehnica agricolă, dar nu m-am oprit din ce mi-am propus". L-am întrebat pe Tudor Bivol de ce nu respectă tradiţiile satului şi nu cultivă hrişcă. „Este o cultură foarte pretenţioasă şi e foarte greu de lucrat cu ea. Deşi cândva câmpurile erau pline de hrişcă, noi în sat nici măcar nu avem tehnologii speciale de prelucrare a acesteia, eram nevoiţi să o ducem la câţiva km şi să o treierăm", a răspuns primarul.

El spune că nu-l motivează nici preţul ridicat al culturii ca să se apuce de cultivat. „Trebuie de analizat bine, îmi dau seama că sămânţa este scumpă, ea nu rezistă la temperaturi joase, dar cum în ultimii ani ba est cald, ba este frig, nu prea cred că este o afacere rentabilă".

Cândva mâncau şi păsările hrişcă, acum nici în magazine nu o găsim

Totuşi, locuitorii satului simt lipsa acestui produs, mai ales în ultimul timp. Leonid Balan are o familie mare care este formată din şapte persoane, acum de fapt cam toţi sunt plecaţi. Cândva hrişca era un aliment nelipsit de pe masa lor, dar era şi mâncarea păsărilor. „Aveam multă, ne dădeau cu sacii, mâncam noi, mâncau şoarecii şi la păsări le dădeam. Acum, chiar să vreau să mănânc, că nu am de unde. La magazin nu este, iar în pod s-a terminat demult".

Vera Rusu îşi aduce aminte cu nostalgie de acele perioade. „La noi hrişca, aşa simplă, nu se prea mânca, dar eu făceam pârjoale din ea. Erau foarte bune şi familiei îi plăceau. În prezent le fac din carne, căci diferenţa de preţ nu este mare. Mai ales că nu prea cumpăram carne".

Venit am avea, dar nu avem susţinere din partea statului

Totuşi, sunt unele localităţi care cultivă hriştii, doar că ele sunt prea mici, iar lanurile cultivate nu ocupă spaţii mari. Gheorghe Stan este agronomul unei Societăţi cu răspundere limitată din satul Cioburciu, raionul Ştefan-Vodă. Această societate este una din puţinele din Republica Moldova care cultivă hrişcă. Agronomul ne-a spus că se cultivă puţină şi este doar pentru interesele gospodăriei. „Noi cultivăm doar pentru necesităţile noastre, să hrănim oamenii, mai dăm la şcoala şi la grădiniţa din sat". Întrebat dacă anul acesta vor semăna mai multă hrişcă, acesta ne-a spus că nu merită. „Nu se ocupă nimeni de colectarea acestui produs. La noi e mai bine să importăm ceva decât să producem. Asta-i vina statului". O altă problemă, ne-a spus Stan Gheorghe, o constituie şi condiţiile de îngrijire şi prelucrare a acesteia. „Ea se recoltează în două etape, este foarte greu. Hrişca este înflorită mereu. Trebuie să prinzi momentul când 70%-80% fac boabe şi să o recoltezi, altfel o pierzi". După părerea sa, un obstacol este şi treierarea acesteia. „Noi o ducem la batoză la Căuşeni, care nu este chiar aproape".

Gheorghe Stan ne-a spus că anii trecuţi semănau între 5 şi 10 hectare, pe când în primăvară vor semăna doar două. „Sămânţa este scumpă şi, după cum v-am spus noi creştem hrişcă doar pentru gospodăria noastră".

Ar fi bine să ne apucăm de cultivat, obstacole sunt puţine

„Republica Moldova nu întruneşte toate condiţiile necesare pentru cultivarea hriştei, dar riscurile nu sunt mari", ne spune directorul serviciului Hidrometeorologic de Stat, Ilie Boian. Tot el ne-a spus că problema acestui soi de cultură este sensibilitatea la îngheţuri. „Ea este o plantă iubitoare de căldură. Pentru a se dezvolta îi trebuie o temperatură de 15-30°C. Sub 15°C ea creşte slab, iar temperaturile mai mari de 30°C tot nu-i fac bine. Cei mai buni predecesori pentru hrişcă sunt porumbul, cartoful şi sfecla de zahăr, de aceea şi se cultivă la nordul Moldovei hrişca. Nu se recomandă semănarea hriştii după ovăz".

Conform informaţiei prezentate de Ministerul Mediului, în Republica Moldova se cultivă doar 400 de hectare de hrişcă, această cultură fiind pe ultimul loc. Cea mai cultivată cultură cerealieră în Moldova este porumbul, ocupă o suprafaţă de 430 de mii de hectare, locul doi fiind ocupat de grâu cu 277 de mii de hectare.

Natalia Coşer, ŞSAJ



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T