CăutareSr
18 octombrie 2017
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Cum migraţia părinţilor schimbă viaţa copiilor rămaşi acasă

Pavel Gaitu are 13 ani, dar ştie deja că trebuie să fie bărbat. „În fiecare dimineaţa hrănesc animalele din curte, iarna curăţ zăpada din ogradă şi mai apoi plec la şcoală", ne povesteşte băiatul. După ce tatăl său a plecat să muncească la Moscova, el a rămas în grija mamei.
Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism, 19 mai 2011, 11:30

Femeia spune că după plecarea soţului, fiul ei s-a schimbat radical: acesta nu mai ştie de frica părinţilor şi uneori iese din casă fără a anunţa pe nimeni, apoi dispare toată ziua. „Eu nu pot să-i zic nimic, nu am cuvânt în faţa lui. Pavel a început să fumeze, mai recent a comis şi un furt", spune femeia. Poliţistul de sector a declarat că băiatul a furat nişte bani din casa unui coleg de şcoală, iar acum stă la evidenţa poliţiei.

În urmă cu doi ani Pavel era un elev model, acum el a început să frecventeze tot mai rar şcoala, are probleme cu scrisul, cititul şi nu doar, el a devenit timid şi nu mai ţine cont de sfatul nimănui, spune Adriana, o colegă de clasă. De faptul că biatul nu ascultă de nimeni ne-am convins şi discutând cu directoarea şcolii în care învaţă Pavel: „Am încercat să îl ajutăm cu învăţătura, am organizat ore suplimentare, dar el nu a dorit să vină. Când discutăm cu el spune că treburile casnice sunt mai importante decât învăţătura, că oricum asta nu-l ajută la nimic pentru că va pleca să muncească peste hotare." Conform datelor UNICEF , în situaţia lui Pavel sunt peste 136,000 de copii sau circa 17% din copiii moldovenilor au unul sau chiar ambii părinţi plecaţi peste hotare.

Susţinuţi de ONG-uri

Anul trecut numărul emigranţilor temporari s-a ridicat la 350,000 de moldoveni, asta însemnând circa 10% din numărul total al populaţiei. Deşi migraţia forţei de muncă din Republica Moldova a devenit un fenomen în masă la sfârşitul anilor '90, legislaţia ţării noastre încă şchiopătează la capitolul protecţia copiilor care au părinţii plecaţi peste hotare. Astfel, părinţii care îşi lasă copiii în grija rudelor, sau a vecinilor pentru a pleca la muncă peste hotare, nu pot fi sancţionaţi în nici un fel. De cele mai multe ori educaţia copiilor ce provin din astfel de familii este pusă pe seama profesorilor, dar cum numărul emigranţilor este în continuă creştere, instruirea acestor copii devine o povară tot mai grea pentru dascăli.

Una dintre soluţii a venit de la centrul "ProDidactica", organizaţia non-guvernamentală care oferă profesorilor din şcoli traininguri gratuite, în timpul cărora experţi din domenii ca psihopedagogia, didactica, psihologia, managementului general încearcă să identifice soluţii pentru susţinerea şi integrarea copiilor care au părinţi plecaţi peste hotare. Printre participanţii la training l-a întâlnit şi pe Igor Costiuc, profesor de istorie la liceul teoretic din satul Cocieri, raionul Dubăsari. Bărbatul este profesor de istorie de 21 de ani, timp în care a reuşit să observe comportamentul copiilor ai căror părinţi au plecat peste hotare."Eu sunt dirigintele unei clase de 26 de elevi, dintre care 14 au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă şi aceasta este una dintre cele mai slabe clase din şcoală. Ţin minte că înainte elevii erau mai puternici, într-o clasă erau 10-12 elevi care învăţau pe note de 9 şi 10, acum media celui mai bun elev este de 7,36", mărturiseşte profesorul.

Conform datelor Unicef, numărul copiilor care au ambii părinţi plecaţi peste hotare se ridică la aproape 15,000. Psihologul, Parascovia Topada, menţionează că foarte mulţi copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă peste hotare, au un comportament deviant, ei încep să fumeze, să se drogheze, să fure de acasă, să renunţe la studii, să fugă de acasă, şi toate astea pentru a-şi aduce părinţii înapoi, inconştient ei se răzbună pe toată lumea. Şi profesorul de istorie Igor Costiuc este de părerea că aceşti copii comit adesea acte nesăbuite: "La noi în sat sunt vreo 17 baruri, uneori băieţii vin la şcoală în stare de ebrietate, fumează.

Recent am descoperit că foarte mulţi dintre aceşti copii suferă şi de azartomanie. Ei îşi pierd banii la jocurile de cărţi, încep să fure ca să-şi întoarcă datoriile, consumă alcool, se bat. Aceştia sunt nişte elevi foarte slabi, nu frecventează. Desigur sunt şi excepţii, există elevi pe care plecarea părinţilor i-a făcut mai responsabili" mai adaugă el. Directorul Centrului Pro Didactica, Rima Bezede, spune că profesorii care vin aici muncesc în şcoli în care numărul copiilor problematici este foarte mare. „Acum suntem implicaţi într-un proiect care are ca scop implicarea copiilor în activităţi extraşcolare. Ministerul ne-a ajutat să identificăm şcolile care ar avea nevoie de ajutor, noi vom sprijini aceste instituţii să înfiinţeze tot feluri de cercuri şcolare, pentru ca elevii să aibă ocupaţii şi după lecţii."

Mulţi dintre profesori consideră că dacă elevii care au părinţi peste hotare ar fi antrenaţi în diferite activităţi extraşcolare, nu ar mai avea timp să hoinărească prin sat şi să se ţină de rele.

Educaţi de şcoală, poliţişti şi asistenţi sociali

De cele mai multe ori părinţii care pleacă să muncească peste hotare îşi lasă copiii în grija unui părinte, a bunicilor, rudelor, chiar şi a vecinilor.

Conform studiilor realizate de UNICEF în ultimii ani, s-a ajuns la concluzia că plecarea unuia dintre părinţi peste hotare, determină de cele mai multe ori o înrăutăţire a relaţiei cu părintele rămas acasă. Mihai Dimitrioglo este plecat cu soţia peste hotare de 7 ani. Soţii şi-au lăsat acasă trei copii, care au preluat responsabilităţile părinţilor de a îngriji de gospodărie şi de ei înşişi. Mihai spune că nu a avut altă soluţie decât să plece. Vera, mama copiilor mărturiseşte că i-a fost foarte greu să plece departe de copii, dar speră că ei îi vor înţelege gestul când vor creşte mari. „Nopţi întregi am plâns de grijă şi durere dar, nu am putut să nu plec", mai adaugă mama copiilor. Soţii Dimitrioglo expediază lunar o sumă de bani acasă, dar vecinii sunt îngrijoraţi de soarta copiilor. Ion Turcan, vecinul familiei spune că aceştia s-au maturizat prea devreme, au devenit mai calculaţi şi mai serioşi. Valeriu Bortic, primarul de la Bulboaca spune că autorităţile locale se implică în educarea copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi să muncească peste hotare chemându-i la întâlniri cu diriginţii, poliţiştii şi asistenţii sociali.

„Colaborăm cu directorul liceului din localitate, dacă se întâmplă ceva asistentul social merge şi discută în articular cu aceşti copii sau cu persoanele în grija cărora sunt lăsaţi. Părinţii acestor copii ne-ar uşura munca dacă înainte de a părăsi ţara ar veni la primărie şi ar anunţa în grija cui vor rămâne aceşti copii", mai adaugă primarul. În Bulboaca s-a deschis un centru pentru tineret, dotat cu sală de calculatoare şi sală de sport, dar după cum recunoaşte şi primarul, copiii vin aici pentru a se juca la calculator şi nu folosesc aceste resurse pentru a se pregăti de ore sau a vorbi cu părinţii.

Mai mult decât profesori

În satul Bulboaca numărul elevilor scade vertiginos. Dacă în 2010 liceul din Bulboaca număra 790 de elevi, acum numărul acesta a scăzut cu 200 de copii. Acest fenomen este cauzat atât de natalitatea scăzută, cât şi de faptul că emigranţii îşi iau copii peste hotare. Tamara Guzun, vicedirectorul liceului din Bulboaca, spune că elevii care au părinţi plecaţi peste hotare sunt mai vulnerabili faţă de alţi copii care au ambii părinţi acasă. Situaţia este alarmantă şi din cauza faptului că numărul moldovenilor care pleacă să muncească peste hotare este în creştere.

„Anul acesta avem înmatriculaţi 598 de elevi, dintre care la 187 este plecat doar un părinte, iar la 92 dintre ei, ambii părinţi sunt plecaţi", declară vicedirectorul. Cele mai mari probleme nu le au cum s-ar putea crede liceenii, copii din clasele a douăsprezecea sunt mai responsabili, ei merg la ore şi reuşesc să îşi pregătească temele, chiar dacă au foarte multe responsabilităţi: îngrijirea fraţilor mai mici, lucrările agricole şi altele.

Studiile realizate de Unicef arată că cel mai afectaţi de plecarea părinţilor sunt copiii cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani, care siliţi să se maturizeze rapid, intră sub influenţa unor amici mai vârstnici şi încep să fumeze, să consume alcool, sunt agresivi şi ajung să comită furturi. Adrian Niculiţă, inspector pe minori din cadrul comisariatului de poliţie Anenii Noi, a declarat că 16 minori din satul Bulboaca se află la evidenţa poliţiei.

"Majoritatea minorilor care se află la noi la evidenţă provin din familii incomplete, sau care au părinţi plecaţi peste hotare. Este foarte greu să lucrezi cu ei. Ascultă, dau din cap şi fac tot cum vor ei" declară poliţistul. Potrivit reprezentantului direcţiei de învăţământ din Anenii-Noi, Olga Bogovic, în acest raion sunt şcolarizaţi 9119 de copii. O treime din aceşti copiii au unul sau ambii părinţi peste hotare. Situaţia este specifică şi celorlalte raioane din întreaga ţară.

Problema lor, a devenit problema tuturor

Tamara Guzun , care este şi profesoară ne-a mărturisit că există şi un alt aspect al problemei copiilor cu părinţi plecaţi peste hotare. Părinţii încearcă să compenseze lipsa lor cu bunuri, le dau bani, le cumpără telefoane scumpe, haine, iar copiii lor învaţă mai prost. Există şi un fel de invidie între elevi. Părinţii rămaşi în ţară nu au posibilitatea să le cumpere copiilor lor lucruri scumpe şi chiar dacă odraslele lor au note mai mari şi învaţă mai bine, cei care au părinţi peste hotare le spun: ce folos că tu ai note bune, eu am telefon mai scump, acum banii rezolvă totul. Şi ceilalţi copii se simt umiliţi, frustraţi, ei merg acasă şi le cer părinţilor lucruri scumpe, apar conflicte. „Ne este greu să lucrăm cu clasele în care jumătate din copii au părinţi plecaţi peste hotare, ceilalţi copii se simt dezamăgiţi. Avem câţiva elevi care vin la şcoală cu maşina, unul dintre ei se pregăteşte să plece în Italia cu toată familia şi este foarte înfumurat, se poartă de parcă ar fi superior tuturor, încercăm să îl mai domolim, dar ne este foarte greu", ne spune vicedirectorul.

Deseori, elevii care au părinţi plecaţi peste hotare lipsesc mai mult, ei vin la primele lecţii, dar pe urmă pleacă de la ore. „De obicei elevii care chiulesc merg să se distreze prin sat, merg la pădure, sunt care părăsite prin sat, se duc acolo şi joacă cărţi, fumează, beau. Elevii care au părinţi peste hotare nu prea îşi dau interesul să înveţe, deviza lor este: dacă ai bani o să faci şi studii. Noi le explicăm că este o atitudine greşită", spune Tamara Guzun.

Chiar dacă situaţia copiilor rămaşi fără grija părintească se agravează pe zi ce trece, autorităţile naţionale acordă prea puţină atenţie acestei probleme. Potrivit Danielei Platon, reprezentant al Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova , autorităţile naţionale se implică prea puţin în rezolvarea problemei. „Nu avem un raport naţional care să reflecte şcolarizarea copiilor şi frecvenţa acestora la lecţii", spune Daniela care consideră că autorităţile preferă să ignore aceste subiecte întrucât emigrarea părinţilor şi banii trimişi de aceştia sunt una din puţinele surse financiare care vin în ţară.

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T