13 februarie 2012

Comentarii

Mariana Şlapac, vicepreşedinta AŞM: „Pentru distrugerea Chişinăului vechi, cineva ar fi trebuit să ajungă după gratii”, Angelina Olaru, 5 iulie 2011, 17:29
Pandemia HIV/SIDA din Transnistria nu poate fi controlată, Angelina Olaru, Chisinau/Liudmila Koval, „Profsoiuznie Vesti”, Tiraspol, 23 iunie 2011, 11:38
Bolnavii grav din regiunea transnistreană se tratează la Chişinău, Angelina Olaru, Chisinau/Liudmila Koval, „Profsoiuznie Vesti”, Tiraspol, 23 iunie 2011, 11:33
Indiferent de cine va câştiga Primăria, activitatea ei va fi periclitată de lupta dintre partide, Antoniţa Fonari pentru Info-Prim Neo, 17 iunie 2011, 11:38
Care sunt costurile şi pericolele inflaţiei?, Adrian Lupuşor, Centrul Analitic Independent "EXPERT-GRUP", 10 iunie 2011, 11:16
Toate drumurile noastre sunt încurcate…, Victoria Paşenţeva, Râbniţa/Gheorghe Budeanu, Chişinău, 30 mai 2011, 17:44

Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Politic

Versiune pentru tipar

Viziunea sintetizată asupra problemei transnistrene

n prezentul document sunt analizate evenimentele ce au avut loc în intervalul de timp 27 noiembrie 2008 – 14 aprilie 2009.

IPP, 15 mai 2009, 12:36

Ştirile zilei

AZI.md îşi schimbă formatul şi conţinutul editorial, Centrul pentru Jurnalism Independent, 5 august 2011, 11:55
Tinerii moldoveni vor la studii în România, Info-Prim Neo, 4 august 2011, 13:41
PNUD: Creşterea economică a Moldovei s-a datorat preţurilor crescute la alimente în lume, Radio Europa Liberă, 4 august 2011, 13:37
Procurorii cercetează cazul agresării lui Oleg Brega, MONITOR MEDIA, 4 august 2011, 13:35
Chişinăul va avea un buget mai mare cu jumătate de miliard, Info-Prim Neo, 3 august 2011, 15:23
Fost deputat: Mihai Ghimpu - cel mai slab deputat din primul parlament al R. Moldova, Jurnal.md, 3 august 2011, 15:15

Caracter text

The Black Sea Trust for Regional Cooperation

Institutul de Politici Publice

De menţionat că evenimentele ce au avut loc în acest interval de timp contravin principiilor puse la temelia „Înţelegerii în Pachet”, în baza căreia conducerea Republicii Moldova intenţiona să rezolve problema conflictului transnistrean din toamna anului 2006.

La 5 decembrie 2008, la Helsinki, a avut loc Reuniunea a XVI-a a Consiliului de Miniştri al OSCE. Andrei Stratan, ministrul afacerilor externe şi a integrării europene al Republicii Moldova, în alocuţiunea sa a reiterat apelul către toţi actorii implicaţi pentru participarea activă în discuţiile privind substituirea contingentelor militare din Zona de Securitate cu o misiune multinaţională civilă cu mandat internaţional. Andrei Stratan a reiterat poziţia Republicii Moldova privind retragerea deplină, neîntârziată şi necondiţionată a tuturor forţelor militare şi muniţiilor Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul summit-urilor OSCE. Creând, pe această cale baza necesară pentru ratificarea de către Republica Moldova a Tratatului FACE Adaptat.

Din cauza poziţiei Federaţiei Ruse al şaselea an consecutiv nu s-a reuşit adoptarea Declaraţiei Ministeriale şi nici Declaraţiei cu privire la Moldova.

1. Problema desfăşurării alegerilor în Parlamentul Republicii Moldova în raioanele de Est ale Republicii Moldova (Transnistria) şi a participării cetăţenilor Republicii Moldova, cu domiciliu în Transnistria , la alegerile din 5 aprilie 2009.

Eugen Ştirbu, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), la 3 decembrie 2008, a declarat că în Transnistria urmează să fie deschise circa 500 secţii de votare pentru desfăşurarea alegerilor în Parlamentul Republicii Moldova (5 aprilie 2009). Se cere de menţionat, că alegerile în Duma de Stat al Federaţiei Ruse, la 2 decembrie 2007, şi alegerile preşedintelui Rusiei, la 2 martie 2008, s-au desfăşurat în Transnistria ca pe teritoriul Rusiei.

În realitate, administraţia de la Tiraspol nu a permis deschiderea a nici unei secţii de votare pe teritoriul Transnitriei. Vladimir Iastrebceak, ministrul afacerilor externe din Transnistria, la 11 decembrie 2008, a declarat că Republica Moldova ar putea deschide secţiile de votare în Transnistria numai în cadrul circumscripţiei electorale în străinătate. Pentru aceasta, oficialităţile Republicii Moldova urmau să se adreseze către MAExt. şi CEC a Transnitriei ca către instituţiile unui alt stat. Ceea ce ar fi însemnat, că Republica Moldova prin aceasta ar fi recunoscut că Transnitrie este un subiect aparte de Republica Moldova. Drept urmare, la 5 aprilie 2009, cetăţenii Republicii Moldova cu domiciliu în Transnistria de facto au fost privaţi de dreptul de a participa la alegerile Parlamentului Republicii Moldova. În ziua alegerilor miliţia din Transnistria a făcut totul, pentru ca cetăţenii Republicii Moldova, domiciliaţi în localităţile din Transnistria să nu poată să se deplaseze spre sectoarele de votare, deschise în localităţile, aflate sub jurisdicţia Republicii Moldova.

Un alt punct nevraligic în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol îl constituie satul Corjova. Chişinăul consideră că această localitate se află sub jurisdicţia Chişinăului. Respectiv, aceasta însemna că în ziua de 5 aprilie, în Corjova, urmau să aibă loc alegerile în Parlamentul Republicii Moldova. În plus, satul Corjova este satul de baştină al Preşedintelui Vladimir Voronin.

Administraţia de la Tiraspol, la rândul său, consideră că Corjova este un „micro-raion” al or. Dubăsari, şi face parte din teritoriul „rmn”. Respectiv, Tiraspolul consideră că în Corjova nu pot avea nici un fel de alegeri „în Parlamentul statului vecin”. În ultima instanţă, adminsitraţia de la Tiraspol nu a admis desfăşurarea alegerilor în satul Corjova şi a făcut totul pentru ca cetăţenii Republicii Moldova domiciliaţi în Transnistria să se simtă umiliţi, frustraţi şi să fie lipsiţi de posibilitatea de a participa la alegerile din 5 aprilie 2009.

Aceste momente au demonstrat că adminsitraţia de la Tiraspol continuă să se menţină pe o poziţie dură în raport cu Republica Moldova şi că negocierile lui Vladimir Voronin cu Kremlinul nu au adus la nimic pozitiv.

2. Procesul de negocieri

Evenimentele ce au avut loc în intervalul de timp analizat contravin univoc logicii „înţelegerii în pachet”, prin care conducerea Republicii Moldova intenţiona să obţină soluţionarea problemei transnitrene cu începere din toamna anului 2006. Reamintim, că „înţelegerea în pachet” se baza pe următoarele elemente fundamentale:

Soluţionarea problemei transnitrene urma să fie atinsă fără modificarea Constituţiei Republicii Moldova, în baza Legii[1] cu privire la principiile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria ), adoptate la 22 iulie 2005 de către Parlamentul Republicii Moldova;
Soluţionarea problemei transnitrene urma să fie atinsă în cadrul dialogului Chişinău – Kremlin, fără implicarea şi solicitarea opiniei a administraţiei de la Tiraspol;
Republica Moldova urma să recunoască dreptul la proprietate asupra obiectivelor economice în Transnistria, privatizate anterior ilegal de capitalul public şi cel privat din Rusia numai după atingerea soluţiei politice a conflictului transnistrean .

În primul rând, Moscova a refuzat să negocieze cu conducerea Republicii Moldova soluţionarea conflictului transnistrean şi a întors Chişinăul la masa de negocieri cu Igor Smirnov. Drept urmare, Vladimir Voronin a fost nevoit să revină la contacte directe cu Igor Smirnov, în condiţiile dictate de ultimul.

2.1 Întrevederea Vladimir Voronin – Igor Smirnov

Întrevederea din 24 decembrie 2008, a avut loc la Tiraspol şi s-a desfăşurat conform scenariului pregătit de echipa lui Igor Smirnov. Prima parte a întrevederii a decurs într-n format deschis, în prezenţa a circa 50 de reprezentanţi ai mass media. Igor Smirnov s-a folosit de aceasta pentru declanşarea unui atac propagandistic asupra Republicii Moldova şi a lui Vladnimir Voronin în scpecial. Deja tradiţional, Igor Smirnov a acuzat Republica Moldova de „nerespectarea angajamentelor asumate anterior” şi a cerut ca Vladimir Voronin să-şi prezinte poziţia vis a vis de proiectul „Tratatului cu privire la prietenie şi colaborare între RMN şi RM”, prezentat lui Vladimir Voronin în cadrul întrevederii din 11 aprilie 2008. Igor Smirnov a refuzat să răspundă la întrebarea lui Vladimir Voronin cu privire la disponibilitatea Transnitriei de a reveni la procesul de negocieri în formatul „5+2”, declarând că acest format este unul consultativ, şi că negocierile reale urmează să aibă loc „între RMN şi Moldova”.

Faza a doua a întrevederii a decurs după uşile închise. După ce ambii au ieşit în faţa presei şi Vladimir Voronin a declarat că „însăşi faptul întrevederii constituie o performanţă”. În cadrul aceleiaşi întrevederii din 24 decembrie 2008 Vladimir Voronin i-a înmânat lui Igor Smirnov propunerile de bază cu privire la demilitarizarea Republicii Moldova, inclusiv Transnistria , precum şi proiectul legii cu privire la autonomia transnistrean ă.

Igor Smirnov, la rândul său, i-a înmânat lui Vladimir Voronin rezultatele oficiale ale „referendumului” din 17 septembrie 2006 şi pachetul de documente, în care au fost expuse elementele de bază a realizării principiului de neaplicare a forţei în reglementarea moldo-transnistrean ă. Prin urmare, poziţiile „părţilor” fixate în aceste proiecte de documente s-au dovedit a fi tradiţional incompatibile.

Unicul moment asupra căruia părţile au manifestat o poziţie comună a fost intenţia lor a se mai întâlni în martie 2009. Această poziţie comună a celor doi lideri putea fi interpretată drept dovadă a faptului, că Vladimir Voronin încă mai spera la obţinerea unui progres în problema conflictului transnistrean în urma întrevederii aşteptate în formatul „2+1” (Dmitrii Medvedev + Igor Smirnov – Vladimir Voronin). Probabil, tot din această cauză fracţiunea PCRM în Parlament nu a adoptat decizia cu privire la desemnarea datei alegerilor parlamentare pentru 5 martie 2009, contrar aşteptărilor mai multor actori politici.

La 16 februarie 2009, în cadrul unui breefing pentru jurnalişti, Alexandr Malearciuk, „vice-ministru de externe” al Transnistriei a prezentat poziţia Transnistriei vis a vis de documentele înmânate lui Igor Smirnov de către Vladimir Voronin la 24 decembrie 2008. Tiraspolul a respins categoric proiectul de lege a Republicii Moldova cu privire la statutul Transnistriei şi a Declaraţiei politice comune. Argumentele invocate au fost tradiţionale – Republica Moldova ignoră „voinţa poporului transnistrean, exprimată în cadrul referendumului din 17 septembrie 2006”; Republica Moldova încearcă să impună decizii unilaterale, ignorând RMN în calitate de parte egală în drepturi a procesului de reglementare etc.

2.2 Întrevederea în formatul „2+1”

În perspectiva întrevederii din 18 martie 2009, Vladimir Voronin, la 27 februarie, a acordat un interviu ziarului „Kommersant” din Rusia. Din acest interviu rezultă următoarele concluzii:

- Vladimir Voronin califică întrevederea preconizată de la Moscova drept „consultări privind paşii ce urmează să fie întreprinşi pentru reluarea procesului de negocieri”.

- Vladimir Voronin doreşte să audă aprecierea Legii din 22 iulie 2005 din partea Rusiei cu privire la statutul juridic special al regiunii transnitrene, „care deocamdată nu a fost exprimată oficial nici de Rusia, şi nici de Tranisnistria”.

- Voronin declară că nu are nimic de propus spre semnare în cadrul întrevederii trilaterale.

- Vladimir Voronin compară Programul „Parteneriatul Estic” iniţiat de UE ca un fel de CSI-2 ce se aseamănă cu un cordon (o centură) în jurul Rusiei.

- Vorbind despre rezultatul dorit pentru PCRM în urma scrutinului din 5 aprilie, Vladimir Voronin declară că PCRM tinde spre majoritatea constituţională, în cazul ideal. Deoarece „în cazul soluţionării conflictului transnistrean va fi nevoie de introdus modificări serioase în legea de bază”.

Din aceste interviu se poate trage un şir de concluzii. În primul rând, se cere de remarcat că Republica Moldova aşteaptă „aprecierea legii cu privire la statutul Transnistriei” cel puţin din 22 iunie 2007, când Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu Vladimir Putin. În cadrul acelei întrevederi ce a durat trei ore Vladimir Voronin a avut posibilitatea de a expune în detalii toate elementele „înţelegerii în pachet”. Lipsa oricărei reacţii din partea Kremlinului constituie un răspuns foarte clar al Kremlinului – Moscova nu acceptă „înţelegerea în pachet”. Mai mult, şi după întrevederea din 22 iunie 2007, MAE al Rusiei a făcut în repetate rânduri declaraţii oficiale din care rezultă că Rusia insistă asupra „respectării tuturor prevederilor semnate anterior”. În primul rând, aceasta se referă la Memorandumul cu privire la normalizarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Transnistria, semnat la 8 mai 1997, la Moscova. Or, în acest Memorandum sunt fixate un şir de prevederi din care rezultă că soluţionarea conflictului transnistrean urmează să fie atinsă prin formarea unui „stat comun” confederativ, creat de doi subiecţi egali în drepturi, Republica Moldova şi Transnistria. În plus, respingerea categorică din partea Tiraspolului, la 16 februarie 2009, a documentelor elaborate de partea moldovenească cu certitudine a fost coordonată în prealabil cu Federaţia Rusă.

Ceea ce înseamnă că afirmaţia lui Vladimir Voronin cum că el se aşteaptă la o apreciere din partea Rusiei a Legii cu privire la principiile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului, adoptate la 22 iunie 2005, este în contradicţie evidentă cu poziţia Rusiei, care este absolut tranşantă şi este incompatibilă cu suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Aprecierea Programului „Parteneriatului Estic” al UE, dată de Vladimir Voronin, probabil, face parte din şirul declaraţiilor făcute de această persoană politică care sunt determinate de conjunctura imediată. În perspectiva vizitei la Moscova şi a alegerilor din 5 aprilie, Vladimir Voronin a dorit să se poziţioneze în faţa administraţiei de la Kremlin în calitate de politician pro-rus. Tot din acest scenariu face parte şi preşedinţia Republicii Moldova în CSI, preluată de ea după Summitul CSI din noiembrie 2008 de la Chişinău.

Aici se poate de remarcat că anume graţie intervenţiei UE a apărut Misiunea UE de Asistenţă la Frontieră, care a avut un impact profund asupra situaţiei în regiunea Transnistreană. La 4 iunie 2005, în cadrul întrevederii de lucru a lui Vladimir Voronin cu Preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko, a fost semnată scrisoarea comună, adresată preşedintelui Comisiei Europene José Manuel Barroso, prin care s-a cerut instituirea controlului asupra frontierei moldo-ucrainene. Începutul funcţionării Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră, la 3 martie 2006, a fost interpretată de Federaţia Rusă drept o „blocadă economică” etc. Inclusiv, pentru prevenirea „catastrofei umanitare” în Transnistria au fost trimise coloanele cu „ajutor umanitar” etc. Or, aceste acţiuni, în parteneriat cu UE, au fost întreprinse de Vladimir Voronin atunci, când el s-a poziţionat în calitate de lider politic pro-european. Pe când în preajma alegerilor din 5 aprilie 2009 menţinerea PCRM la puterea, în opinia lui Vladmir Voronin, necesita demonstrarea apropierii faţă de Rusia.

Afirmaţia făcută de Vladmir Voronin cum că „în cazul soluţionării conflictului transnistrean va fi nevoie de introdus modificări serioase în legea de bază”, este în contradicţie flagrantă cu elementele cheie ale „înţelegerii în pachet”. Cu adevărat, „înţelegerea în pachet” presupunea o separare a competenţelor între Chişinău şi Tiraspol proprie mai degrabă unui stat federativ decât unitar (federalizarea de facto a Republicii Moldova). Însă, „înţelegerea în pachet” nu conţine termenul de „federaţie” (federalizarea de jure). Prin urmare, „înţelegerea în pachet” nu presupunea modificarea Constituţiei Republicii Moldova. În plus, Art. 142 al Constituţiei Republicii Moldova prevede că „Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale”. Ceea ce înseamnă, că eventuala federalizare a Republicii Moldova poate fi efectuată numai prin referendum, chiar dacă o asemenea modificare ar fi fost votată în Parlament.

Rămâne un singur moment vulnerabil, fixat în Constituţia Republicii Moldova. Este vorba de interzicerea prezenţei militare străine pe teritoriul Republicii Moldova. Se poate de presupus, că Vladimir Voronin, vorbind despre „modificarea serioasă” a Constituţiei, a avut în vedere anularea punctului (2) din Art.11 - „Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”. Anularea acestui punct nu afectează formal statutul de neutralitate permanentă a Republicii Moldova şi, implicit, nu necesită aprobarea prin referendum. Totodată, această modificare a Constituţiei va permite amplasarea permanentă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, aşa cum prevedea Memorandumul Kozak.

Întrevederea din 18 martie 2009, în format trilateral, s-a soldat cu semnarea a unei Declaraţii comune, ceea ce înseamnă, din momentul când în interviul din 27 februarie Vladimir Voronin a negat existenţa vreo unui proiect de document propus spre semnare, că acest text a fost impus de Federaţia Rusă. Conţinutul acestui document corespunde întru totul poziţiei Federaţiei Ruse. Republica Moldova şi Transnistria, în calitate de „părţi”, declară despre intenţia lor de a continua contacte directe în scopul activizării procesului de negocieri; declară că vor crea condiţii pentru reluarea cât mai grabnică a activităţii în formatul „5+2”, posibil în prima jumătate a anului 2009 etc. În punctul nr.4 al acestei Declaraţii „părţile menţionează rolul stabilizator al prezentei operaţiuni de menţinere a păcii şi pornesc de la oportunitatea transformării ei în operaţiunea de garantare a păcii sub egida OSCE în urma reglementării transnistrene”.

Această Declaraţie integral categoric contravine principiilor de bază ale „înţelegerii în pachet” şi nu aduce nici un progres în soluţionarea conflictului transnistrean . Pe când punctul nr. 4 odată în plus legiferează formatul existent al operaţiunii de menţinere a păcii care, la rândul său, legiferea trupele paramilitare ale regimului din Transnistria. Această Declaraţie contravine categoric poziţiei Republicii Moldova, expuse de dl. Andrei Stratan în cadrul Reuniunii a XVI-a a Consiliului de Miniştri al OSCE. Probabil, aceasta face parte din politica Chişinăului de aşi modela poziţia în funcţie de punctul geografic în care ea este anunţată. Angajamentul lui Vladimir Voronin, în calitate de Preşedinte al Republicii Moldova, de a transforma acelaşi format al operaţiunii de menţenere a păcii, cu aceleaşi trupe para-militare ale Trasnistriei într-o operaţiune de „garantare a păcii” în urma reglementării transnistrene lasă semne de întrebare privind formula juridică al presupusei reglementări. Cert este că menţinerea trupelor para-militare ale Transnistriei după reglementarea conflictului este incompatibilă cu noţiunea de stat reîntregit (fie şi federativ).

După întrevederea în formatul „2+1”, din 18 martie, s-a anunţat că urmează să aibă loc încă o întrevedere între Igor Smirnov şi Vladmir Voronin, preconizată pentru 25 martie. Or, în ajun, la 24 martie, Igor Smirnov a declarat că reprezentantul special al UE în Republica Moldova Kalman Mizsei, Ambasadorul SUA în Republica Moldova Asif Chaudhry şi Ambasadorul Republicii Cehe în Republica Moldova Petr Kypr sunt declarate persoane non grata în Transnistria.

Pe acest fundal întrevederea între Igor Smirnov şi Vladimir Voronin, preconizată pentru 25 martie 2009 nu a avut loc în urma refuzului părţii moldoveneşti.

3. Securitatea energetică a Republicii Moldova

La 23 decembrie 2008 Centrala Termo-Electrică (CTE) de la Cuciurgan, în calitate de subdiviziune a companiei „Inter RAO ES” din Rusia, a încheiat contractul cu privire la livrarea energiei electrice în Republica Moldova cu S.A. „Energocom”, de la 1 ianuarie 2009 şi până la 31 martie 2010. Volumul energiei contractate (250 mln. kWt-ore) acoperă întregul consum al Republicii Moldova, ceea ce a însemnat că Republica Moldova renunţă la livrările energiei electrice din Ucraina.

La rândul său, la 25 decembrie 2008, Întreprinderea de Stat „Ukrinterenergo” a propus companiei moldoveneşti „Energocom” să procure în anul 2009 energia electrică la un preţ de 52 Dolari SUA pentru 1 MWt-oră, în comparaţie cu 56 Dolari SUA, oferite de CTE de la Cuciurgan. Or, Chişinăul nu a renunţat la contractul cu CTE de la Cuciurgan. În urma acestei politici, Republica Moldova a renunţat la livrările energiei electrice din Ucraina şi a devenit dependentă de livrările din Transnistria . În condiţiile crizei gazelor de la începutul anului 2009 CTE de la Cuciurgan a fost lipsită de gaz. Respectiv, pentru a produce energia electrică în volumul contractat de consumători CTE de la Cuciurgan a fost nevoită să treacă la păcură şi cărbune. Or, în situaţia când Ucraina a interzis exportul păcurei pe fundalul conflictului cu „GAZPROMUL”, CTE de la Cuciurgan nu avea o perspectivă sigură de funcţionare. .

La 24 decembrie 2008 a avut loc întrevederea lui Igor Smirnov cu vice-preşedintele consiliului de administrare a S.A. „GAZPROM” Valerii Golubev. În cadrul acestei întruniri s-a anunţat, că, în prima jumătate a anului 2009, se preconizează reorganizarea structurii „Moldova-Gaz” şi separarea „Tiraspoltransgaz-Transnistria” într-o structură aparte. Totodată, s-a anunţat că în anul 2009 datoria Transnistriei faţă de „GAZPROM” va atinge cifra de 2 mlrd. Dolari SUA. Tiraspolul refuză să discute problema transferării datoriilor pentru gazul rusesc consumat în Transnistria de la „Moldovagaz” la administraţia din Transnistria .

4. Concluzii

Acţiunile întreprinse de conducerea Republicii Moldova în intervalul de timp analizat (27 noiembrie 2008 – 14 aprilie 2009) nu au adus la consolidarea poziţiilor Republicii Moldova în problema soluţionării conflictului transnistrean ;

Comportamentul Federaţiei Ruse şi a administraţiei de la Tiraspol vorbeşte despre respingerea categorică şi univocă a „înţelegerii în pachet”, în baza căreia conducerea Republicii Moldova, din toamna anului 2006, intenţiona să rezolve problema Transnistrean ă;

Declaraţia comună, semnată la 18 martie 2009 la Moscova, constituie o cedare gravă din partea conducerii Republicii Moldova în ceea ce priveşte principiile de desfăşurare a operaţiunii de menţinere a păcii, şi este în contradicţie evidentă cu poziţia Republicii Moldova, anunţată anterior;

Situaţia din sectorul energetic constituie o ameninţare evidentă şi gravă la adresa securităţii naţionale a Republicii Moldova. Acordurile încheiate în domeniul energetic nu sunt transparente şi, ceea ce rezultă din informaţia disponibilă, nu au o justificare economică. Nu este clar în ce mod se intenţionează soluţionarea problema datoriilor Transnistriei (circa 2 mlrd. Dolari SUA) în raport cu compania „GAZPROM”.

Dr. Arcadie Barbaroşie, Director executiv, Institutul de politici Publice

Oazu Nantoi, director de program, Institutul de Politici Publice

Dr. Igor Boţan, Director executiv, Asociaţia pentru Democraţie Participativă

Dr. Anatol Gremalschi, director de program, Institutul de Politici Publice

Vlad Lupan, expert independent

Dr. Viorel Cibotaru, Director executiv, Institutul European de Studii Politice din Moldova

Eugen Revenco, Fundaţia Moldo-Lituaniană „Centrul de Studii al Integrării Europene”

Dumitru Mînzărari, Cercetător pe probleme de securitate şi politică externă IDIS „Viitorul”

Radu Vrabie, Coordonator de proiect, Asociaţia pentru Politica Externă (APE)

14 aprilie 2009

[1] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=313004

Intrare în cont

Comentariile vizitatorilor

Comentarii recente:

Nu exista comentarii la acest material.

Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.

Gheorghe Russu

Bătuţi de soartă şi de stat

Viziunea sintetizată asupra problemei transnistrene