CăutareSr
25 iunie 2017
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

R. Moldova, poligon pentru testarea tehnologiilor electorale murdare

Republica Moldova – o mică ţară ex-sovietică, săracă, cu o democraţie tînără şi de multe ori nefuncţională, este un poligon perfect pentru testarea tehnologiilor electorale „murdare”.
Lilia GUREZ, Igor VOLNIŢCHI, 21 iulie 2009, 12:04

Prima parte

Bănuieli că în R. Moldova asemenea tehnologii s-au folosit permanent pe parcursul celor aproape 18 ani de independenţă au existat tot timpul, însă, în 2009, ele au devenit mai puternice ca niciodată. Anume în 2009, la data de 5 aprilie, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare, care, spre surprinderea multora, au fost cîştigate de comunişti. Aceştia se află la putere din 2001, dar, pe parcursul ultimilor ani, au avut un rating mereu în scădere. Astfel, comuniştii au obţinut în alegeri 60 de mandate de deputat în Parlament din 101 – cu patru mai multe decît în 2005, cînd erau mult mai populari. Comuniştii s-au plasat pe primul loc chiar şi în localităţi unde nici în anii cei mai „glorioşi” ai lor nu au fost prea populari. Spre exemplu, în capitala Chişinău, unde, indiferent de eforturile titanice depuse, niciodată nu au obţinut funcţia de primar. În această situaţie, opoziţia a acuzat guvernarea de fraudarea masivă a alegerilor pe calea folosirii tehnologiilor electorale murdare şi a adus mai multe date în acest sens. Comuniştii au negat însă constant acuzaţiile opoziţiei. Pornind de la această situaţie, am decis să demarăm o investigaţie jurnalistică pentru a vedea dacă frauda într-adevăr a avut loc.

 

Peste noapte au apărut circa 800 mii de noi alegători

 

Cu cîteva săptămîni înainte de alegerile parlamentare din 5 aprilie s-a întîmplat un lucru straniu – Ministerul Dezvoltării Informaţionale (MDI) a prezentat o listă a cetăţenilor cu drept de vot în care figurau 3,054 mil. alegători. Această cifră a şocat opinia publică, căci era cu aproape 800 de mii de alegători mai mare decît la alegerile parlamentare precedente. Însemnătatea ei pentru o ţară mică ca Moldova este enormă. Spre exemplu, după alegerile parlamentare din 2005, comuniştii au reuşit să ajungă la guvernare acumulînd peste 700 mii de voturi. Nu exista nici o bază reală pentru o creştere atît de mare a cifrei.  

„Eu am activat în mai multe scrutine. Spre exemplu, în 2005 am avut 2,27 mil. alegători. Chiar şi în cei mai buni ai din punct de vedere ai sporului natural, natalitatea a fost inferioară mortalităţii în Moldova cu 15-18 mii persoane anual. Deci, nu avea de unde să fie o creştere atît de mare a numărului de alegători”, ne-a declarat Nicolae Raileanu, reprezentantul partidului politic Alianţa „Moldova Noastră” (AMN) la Comisia Electorală Centrală (CEC). 

Evident opoziţia a început să ceară explicaţii. S-a cerut să se prezinte numărul de alegători născuţi de la 6 martie 1987 pînă la 5 aprilie 1991 (anume cei născuţi în această perioadă puteau influenţa creşterea numărului de alegători din 2005 şi pînă în 2009) şi numărul cetăţenilor decedaţi de la 6 martie 2005 (cînd au avut loc precedentele alegeri parlamentare) pînă în 2009. Apropo, nici după alegeri această informaţie nu a putut fi obţinută, fiind solicitată de trei deputaţi ai Partidul Liberal din Moldova – Mihai Ghimpu, Corina Fusu şi Gheorghe Brega. Ei au cerut MDI şi CEC registrul cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, registrul persoanelor decedate în perioada 1 ianuarie 1990 – 1 iunie 2009, lista persoanelor născute în anii 1990-1991. MDI s-a eschivat însă şi a oferit un răspuns formal: „Vă comunicăm că informaţia solicitată poate fi furnizată de către CEC cu condiţia respectării cadrului legal”. În final, această informaţie aşa şi nu a mai ajuns la solicitanţi, chiar dacă toţi trei sunt deputaţi în Parlament.  

De notat că, văzînd reacţia opoziţiei, MDI a diminuat esenţial această cifră. În decurs de doar cîteva zile ea a ajuns să constituie deja circa 2,6 mil. alegători. Adică, peste 400 mii de alegători au dispărut ca prin minune!      

„Ni s-a spus că la calcularea primei cifre a fost o greşeală. Dar eu cred că au înţeles că au făcut exces şi au prezentat deja date că am avea 2,6 mil. alegători. Dar oricum diferenţa ieşea de aproape 400 mii”, spune Nicolae Raileanu.

Comportamentul MDI provoacă mai multe semne de întrebare, căci nu Ministerul este acel care trebuie să prezinte listele alegătorilor, ci autorităţile locale. După scandalul care a apărut cu aceste liste, CEC a declarat că datele MDI au fost transmise primăriilor doar cu titlu de informaţie, iar acestea urmau deja să elaboreze propriile liste. În plus, comuniştii au replicat că opoziţia este la putere în multe teritorii şi putea să verifice aceste liste, iar replica opoziţiei a fost că, chiar dacă reprezentanţii săi sunt la putere în mai multe teritorii, în birourile electorale majoritatea o deţin comuniştii şi partenerii lor şi, prin urmare, puteau face lesne orice fraudă. Unii lideri de opoziţie au verificat listele în teritoriile lor şi rezultatele obţinute nu vorbesc în favoarea MDI.       

22 mii de alegători dispăruţi dintr-o lovitură

Unitatea administrativ-teritorială Gagauz-Yeri este o regiune autonomă la sudul Republicii Moldova, unde locuiesc compact găgăuzii. Această regiune tot timpul a fost considerată o zonă unde poziţiile comuniştilor sunt puternice. Situaţia s-a schimbat însă în ultimii ani, cînd în fruntea autonomiei a fost ales un reprezentant al opoziţiei – Mihail Formuzal, iar în organul legislativ al regiunii ponderea democraţilor a devenit puţin mai mare decît cea a comuniştilor. Guvernatorul Mihail Formuzal a rămas uimit de datele MDI, deoarece ştia bine că în regiunea pe care o conduce nu locuiesc 128 de mii de cetăţeni cu drept de vot, după cum pretindea Ministerul.

„Listele cu 128 mii de alegători le-am primit de la CEC înainte de alegerile din 5 aprilie. Dar noi ştim că în Găgăuzia sînt 89-92 mii de alegători. Putem admite maximum 94 de mii, ceea ce am avut o singură dată în ultimii cinci ani. De aceea am dat indicaţii ca primarii să le verifice atent. În termenele stabilite de legislaţie am reuşit să reducem listele de la 128 la 106 mii. Acum am dat noi indicaţii şi cred că se va dovedi că avem circa 94-95 mii de alegători”, ne mărturiseşte Mihail Formuzal.

Guvernatorul nu-şi explică de ce de la Chişinău i-au transmis aşa liste mari, căci după lege autorităţile locale singure trebuie să le elaboreze.

Pentru ce erau necesari alegătorii suplimentari

La acea etapă mulţi îşi puneau întrebarea: Dar pentru ce le trebuie comuniştilor includerea suplimentară în liste a unui număr atît de mare de alegători? Presupuneri s-au făcut mai multe, dar merită atenţie în special una – înainte de alegeri, MDI a eliberat sute de mii de acte de identitate „pentru o singură zi”, în baza cărora anumite persoane ar fi putut vota în diferite locuri.

„Informaţia despre tipărirea a 200 mii de buletine de identitate suplimentare ne-a venit chiar de la Minister. Ştim că a venit un grup de specialişti din Moscova, care făcea buletine de identitate la etajul doi. Dar nu avem dovezi, căci, vă daţi seama, nu putem avea acces acolo”, susţine o persoană competentă care a solicitat anonimatul (apropo, avem înregistrarea audio a acestei declaraţii). 

Totuşi, unele dovezi au putut fi găsite. Spre exemplu, în listele electorale figurează multe persoane care au acelaşi buletin de identitate cu alte persoane. În cadrul investigaţiei, am depistat zeci de asemenea persoane. Am luat drept exemplu trei astfel de cazuri. Astfel, am depistat că cetăţeanul Mihail Filipov, născut în 1929 şi care domiciliază pe strada Vasile Alecsandri din Chişinău, a participat la alegeri cu buletinul de identitate cu acelaşi număr ca şi cetăţeanul Dumitru Spînu, născut în 1953 şi domiciliat pe str. Academiei – A01010597. Am verificat seria şi numărul acestui buletin de identitate prin baza de date a MDI, iar rezultatul a fost că acest buletin este valabil. Evident doar o singură persoană poate deţine un buletin cu această serie. Am reuşit să luăm legătura cu domnul Filipov, care ne-a confirmat că acesta este într-adevăr buletinul lui şi s-a arătat suprins de faptul că cineva a folosit în alegeri seria şi numărul buletinului său. În schimb a doua persoană nu a fost de găsit.

Am verificat şi buletinul de identitate cu seria şi numărul A01021324. Cu buletinul cu acest număr şi serie au votat cetăţeanul Alexandru Taran, născut în 1981 şi care este domiciliat pe strada Ismail, şi cetăţeanul Ursu Nicolae, născut în 1968, care domiciliază pe strada Şciusev. Rezultatul a fost unul şocant  – buletinul este NEVALABIL. Deşi iniţial domnul Nicolae s-a arătat dispus să discute cu noi, ulterior, nu a mai fost de găsit. Cea de a doua persoană, care a votat cu aceiaşi serie de buletin nu a putut fi găsită, ori apartamentul în care chipurile acesta locuieşte nu există!

A treia verificare a vizat  buletinul A01091093, cu care au votat cetăţeana Iuliana Marian, născută în 1990 şi care domiciliază pe strada Ismail din Chişinău, şi cetăţeanul Oleg Bondari din satul Brăneşti, Orhei, născut în 1987. Iuliana Marian ne-a declarat că nu ştie nimic despre faptul că cineva a votat cu acelaşi număr şi serie de buletin ca al ei.

Am încercat să aflăm telefoanele de la domiciliu ale persoanelor nimerite în această situaţie (prin intermediul serviciului public cu plată 1189) pentru a conveni asupra unor întîlniri cu ele şi aici tot am depistat un lucru straniu. Doar unul din fiecare „pereche” de cetăţeni avea telefon la domiciliu, iar celălalt – nu. S-ar putea ca aceasta să fie doar o simplă coincidenţă, dar, dacă e aşa, coincidenţa este una mult prea stranie.   

Şirul stranietăţilor nu se termină aici. O altă categorie de fraudă depistată sînt persoanele care au votat în baza aceluiaşi număr de identificare, acesta fiind inclus în listele de votare în locul seriei şi numărului de identitate. Un exemplu în acest sens este cazul doamnei Alexandra Maftiuc, o pensionară născută în anul 1918 şi care a participat la votare la data de 5 aprilie în satul Volintiri din raionul Ştefan Vodă. În dreptul numelui ei, în lista electorală este trecut nr. de identificare 2002034074934. Am introdus acest număr de identificare în baza de date a MDI şi am descoperit că el aparţine lui… Marariţa Constantin Victor. Apare întrebarea logică: cine şi cui a furat identitatea sau, mai bine zis, cine este vinovat de faptul că doi oameni s-au pomenit cu acelaşi număr de identificare?

În timpul investigaţiei, am găsit în listele electorale zeci de persoane care au votat de cîteva ori cu acelaşi document. De exemplu  Victor Tacianov, născut în 1949, care locuieşte în Chişinău pe strada N.Costin şi care deţine buletinul de identitate cu seria şi numărul A01001427 figurează în trei liste de votare suplimentare. Soţia sa, Nadejda Tacianov, a spus ca la 5 aprilie a mers la vot împreună cu soţul ei Victor Tacianov. „Sunt sigură că fişa de însoţire a buletinului de identitate a soţului nu putea să fie transmisă altei persoane. De altfel mi-a părut straniu că, deşi locuim pe această adresă din anul 1981, soţul meu a votat pe lista suplimentară”, a precizat ea. 

La un moment dat ni s-a creat impresia că baza de date a MDI funcţionează cu deficienţe şi am crezut că poate toate buletinele de identitate sînt „cu probleme”. Am decis să facem un experiment şi am introdus seria şi numărul buletinului de identitate a unuia dintre noi şi, surpriză, ni s-a comunicat că documentul nu e găsit. Dar, cînd am introdus codul de identificare, sistemul MDI ne-a oferit informaţia corectă despre posesorul buletinului. Deci, problema este nu pentru toate buletinele de identitate, ci doar pentru unele dintre ele.            

Cine a furat votul moldovenilor plecaţi peste hotare?

Următorul pas al investigaţiei  a fost verificarea informaţiilor  precum că în locul moldovenilor aflaţi peste hotare cineva a votat, astfel fiindu-le „furată” opţiunea. Pentru Moldova problema cetăţenilor plecaţi peste hotare este una extrem de acută. Potrivit datelor care au fost date publicităţii de către Serviciul de grăniceri în ajunul alegerilor din 5 aprilie, peste hotare se aflau circa 600 mii de moldoveni, deşi neoficial se vehiculează o cifră de circa un milion. În campania electorală, opoziţia a cerut de mai multe ori autorităţilor să deschidă secţii de votare suplimentare peste hotare, în special în ţările în care Moldova nu are reprezentanţe diplomatice. Dar, aceste solicitări au rămas fără răspuns.

În cadrul investigaţiei am depistat zeci de exemple cînd pentru persoane plecate peste hotare a votat altcineva. Spre exemplu, în satul Săieţi din raionul Căuşeni am găsit în listele electorale astfel de persoane plecate demult din ţară, dar pentru care s-a votat, ca: Babin Vasile, Babin Serghei, Duminică Alexandru, Mustaţă Doina, Nimerenco Serghei, Nimerenco Nelea, Purice Olga, Ţurcan Iulia, Şumleanschi Mihail. Pentru a avea o dovadă în plus că aceste persoane cu adevărat sunt plecate din ţară şi că semnătura pe care a pus-o cineva în liste în ziua votării nu este a lor, am solicitat o confirmare oficială de la primăria din localitate. „…Stau la evidenţă în s. Săieţi, dar în prezent, inclusiv în Ziua Alegerilor (5 aprilie) nu se află şi nu s-au aflat pe teritoriul satului” – se spune în Confirmarea oficială a primăriei din localitate, semnată de primarul V.Musteaţă.

Cazul Săieţi este doar unul din mulţimea pe care le-am depistat. Spre exemplu, la secţia nr.14 din satul Costeşti, raionul Ialoveni, figurează că au votat, deşi demult sunt plecaţi din ţară, astfel de persoane ca: Belousov Fiodor Ion, Gonţa Victor Ion, Bortă Ion Vasile, Grigoriţă Vladimir Fiodor, Mereacre Constantin Ion; la secţia nr.18 din Hînceşti – Bîcu Mihail Mihail, Cojocaru Irina Sergiu; la secţia nr.17 din Hînceşti – Bucoş Lidia Vasile, Dobrovolschi Silvia Grigore, Dobrovolschi Veaceslav Grigore, Spînu Igor Nicolae; în satul Negrea, raionul Hînceşti – Cerlina Elena, Creţu Ivan, Florea Andrei; la secţia nr.69 din satul Voinescu, raionul Hînceşti – Bumbu Nina, Chiperi Marina, Chiperi Grigore, Roşca Mariana, Roşca Victoria, Rotaru Mihail etc.

Cu unele dintre aceste persoane şi rudele lor am reuşit să luăm legătura. Din start, trebuie să spunem că la investigarea acestui tip de fraude am simţit o teamă din partea celor cu care vorbeam. Se vedea că oamenii se tem să nu aibă probleme ulterior, ca urmare a declaraţiilor făcute pentru presă. Spre exemplu, la secţia nr.4 din Călăraşi printre votanţi se numără Ghenadie Bolboceanu, despre care am aflat că de mai mulţi ani este în Franţa. Am reuşit să discutăm cu tatăl lui Ghenadie, Isidor, care ne-a confirmat că fiul lui nu se află în Moldova şi nici în ziua alegerilor nu s-a aflat. „În locul lui nu putea să voteze nimeni. Dacă el nu era, cum să voteze alţii?”, ne-a întrebat el. La finalul discuţiei, dl. Isidor ne-a spus că înţelege că noi ziariştii ne facem munca, dar nu ar fi de dorit ca despre fiul său sau despre sine să se scrie. Dar, a adăugat el, rămîne la decizia noastră. Totodată, el nu ne-a explicat de ce se teme.

Un caz similar este cel al lui Vasile Untilă din satul Dîşcova, Orhei. El face studii în România şi la data de 5 aprilie a votat în secţia de votare deschisă pe teritoriul acestei ţări. Dar cineva a reuşit să voteze pentru el şi în satul de baştină. Şi pentru sora sa, Victoria Untilă, care se află în Italia, de asemenea a votat cineva în sat. L-am contactat pe Vasile Untilă şi am aflat cu mirare că cineva din sat îl contactase pînă la noi. Tînărului i s-a spus că, din greşeală, un vecin a semnat în locul lui, dar i s-au dat asigurări că vecinul doar a semnat, nu a şi votat. În acelaşi timp, semnătura „greşită” a vecinului aşa şi nu a fost tăiată din listă. Din discuţia noastră am înţeles că dl. Vasile nu prea vrea să-şi dea cu părerea despre cele întîmplate şi că-l satisface explicaţia în doi peri cu semnătura „greşită” a vecinului. Ne-am dat seama că el pur şi simplu îşi face griji pentru sine şi apropiaţii săi, atunci cînd i-am solicitat coordonatele surorii sale ca să vedem dacă şi pentru ea a semnat „din greşeală” vre-un vecin. Tînărul iniţial ne-a spus că nu o putem găsi pe sora sa, deoarece e în drum spre Moldova (de parcă telefoane mobile nu ar fi), apoi a refuzat politicos să ne de-a numărul de la casa părintească, unde urma să ajungă sora în decurs de o zi, iar în final ne-a spus deschis că el poate vorbi, dar nu ar fi de dorit să fie deranjată şi sora sa.                                                                 

Un alt caz este cel al Valentinei Danu, care „a votat” la secţia nr. 2 din Călăraşi. Potrivit datelor opoziţiei, femeia s-ar afla în Italia de mult timp. Am reuşit s-o găsim pe doamna Danu chiar la Călăraşi. Ea ne-a confirmat doar pe jumătate informaţia opoziţiei. S-a dovedit că într-adevăr merge uneori în Italia, unde are o fiică căsătorită şi pe care o ajută de cîte ori este necesar, dar în ziua votării se afla în Moldova. Problema este că doamna Danu nu a putut merge la votare, iar cineva, crezînd probabil că este în Italia, a votat în locul ei.       

Interesant este şi cazul preşedintelui raionului Căuşeni, Ion Ciontoloi. Cînd a ajuns la secţia de votare, acesta a văzut cu uimire că cineva a votat în locui fiicei sale. „Am rămas uimit, căci fiica mea se afla la Bucureşti şi nicidecum nu putea să voteze. Chiar dacă sînt preşedinte de raion, aşa şi nu am reuşit să dau de capăt acestei situaţii”, a declarat Ion Ciontoloi.          

Am depistat şi un caz cînd informaţia opoziţiei s-a dovedit a fi greşită. Domnul Alexandru Movilă din Hînceşti într-adevăr s-a aflat în ţară la ziua votării şi a participat la alegeri la secţia nr.18 din oraşul său, pe cînd opoziţia pretindea că este plecat din Moldova de mult timp şi votul său a fost „furat”. Informaţia ne-a fost confirmată de fiica sa, Mariana.       

Morţi în listele electorale

Una dintre cele mai discutate posibile fraude cu caracter electoral este prezenţa în liste a persoanelor demult decedate. Opoziţia susţine că comuniştii au introdus aceste persoane în liste şi că ar fi folosit această situaţie în scop electoral. Comuniştii, desigur, neagă. Dar, recent, fostul preşedinte al Parlamentului, Marian Lupu, care a părăsit de curînd rîndurile Partidului Comuniştilor şi care era unul din liderii acestei formaţiuni înainte de scrutinul din 5 aprilie, a făcut o declaraţie care provoacă mai multe semne de întrebare.       

La o întîlnire cu bloggerii din R. Moldova el a declarat: „Au fost decedați care au votat la 5 aprilie? Da!”. După aceasta a adăugat: “Știm că au fost probleme cu listele electorale. Această problemă a fost identificată la alegerile din 2009, dar ea a fost prezentă și la alegerile din 2005. În rest, vreau să văd probe, care ar demonstra falsificarea alegerilor”, a spus Lupu.

Nicolae Raileanu, reprezentantul AMN la CEC, susţine că formaţiunea sa a depistat circa 800 de cazuri de includere a oamenilor morţi în listele de votare.

Deoarece problema este destul de delicată şi are un puternic aspect moral, am selectat la întîmplare două nume din cele vehiculate de opoziţie şi am demarat investigaţiile de rigoare. Unul din aceste nume este al doamnei Pelagheia Codreanu din satul Cărpineni, raionul Hînceşti. La alegerile parlamentare din 5 aprilie, în listele de votare la secţia nr. 17 ea a figurat sub numărul 524. Am găsit contactele de la domiciliul unde a locuit doamna şi am reuşit să luăm legătura cu Nadia Macari, o persoană din sat care locuieşte în imobilul respectiv la moment. Ea ne-a confirmat că într-adevăr doamna Pelagheia demult a decedat şi ne-a spus că aceasta e toată informaţia pe care ne-o poate da, deoarece stă cu chirie în acea casă.

Apropo, la aceeaşi secţie de votare în liste am depistat şi alte persoane decedate ca, de exemplu, Ciuguleanu Maria, Butnaru Dumitru, Leancă Grigore, Secrieru Ştefan, Tubca Gheorghe.

Cel de-al doilea nume verificat de noi a fost cel al Nadejdei Buruiană din satul Ciuciuleni, raionul Hînceşti. Aici, situaţia s-a dovedit foarte confuză. La apelul nostru telefonic ne-a răspuns o doamnă pe care am întrebat-o dacă aici a locuit anterior decedata Nadejda Buruian. Întrebarea noastră nechibzuită, a provocat o reacţie pe măsură a interlocutoarei: „A murit!? Cînd?”. Ulterior am aflat că, de fapt, fără să ne dăm seama am nimerit peste o întreagă dramă. Interlocutoarea noastră s-a dovedit a fi Maria Buruiană, care la moment locuieşte cu soţul Nadejdei Buruiană. Din spusele sale, Nadejda Buruiană suferă de o gravă boală psihică şi au fost nevoiţi s-o ducă la Internatul din satul Bădiceni din raionul Soroca. „Şi eu, şi soţul, suntem calici şi de doi ani nu am mai mers la Internat, dar am lăsat vorbă acolo să ni se transmită dacă va muri Nadejda ca s-o aducem în sat, s-o îngropăm aici, căci e din acest sat”, ne-a spus femeia. S-a dovedit că, chiar şi dacă figurează în liste, pentru săteni, Nadejda Buruiană demult este moartă şi nimeni nici nu ştie că-şi trăieşte sfîrşitul zilelor într-un internat din nordul ţării. În cazul acestei presupuse fraude, ar trebui să se pronunţe organele competente: în care listă urmează să figureze Nadejda Buruian – la Bădiceni sau la Ciuciuleni? Şi, în general, are drept de vot această doamnă, care, după spusele Mariei Buruiană, suferă de o gravă boală psihică?

Votarea dublă şi semnăturile false 

În timpul investigaţiei noastre am descoperit o situaţie stranie. Unii şi aceeaşi alegători figurau la o secţie de votare în lista de bază, iar la altă secţie – în cea suplimentară. Evident că nu puteam trece cu vederea această situaţie şi am ales un caz aparte la investigarea căruia am purces. Este vorba despre cazul a 28 de persoane pe care le-am găsit figurînd atît în lista de bază din satul Tigheci, cît şi în lista suplimentară din satul Cuporani. Ambele localităţi fac parte din primăria Tigheci şi sunt situate în raionul Leova.

În una din zile, am vizitat aceste localităţi, care se află la circa o sută de km de capitala Chişinău. La intrare în Tigheci am început să întrebăm trecătorii unde trăiesc cele 28 de persoane pe care le depistasem în liste de două ori. Chiar dacă ele figurau în lista de bază la Tigheci, sătenii ne-au spus că toţi sunt din Cuporani. În Cuporani, primul om întîlnit a fost chiar unul din cei pe care-i căutam – Veronica Fanaru. Cînd i-am spus cu ce scop am venit, a devenit pe dată serioasă. Ulterior am înţeles care-i cauza: ea a fost unul din lucrătorii electorali din Cuporani, delegată în această funcţie de Partidul Comuniştilor. Doamna Veronica ne-a comunicat că ea a votat doar la Cuporani, dar, înainte de alegeri, a mers la Tigheci, unde stă la evidenţă, şi a ridicat un carnet special în baza căruia a putut vota în satul în care locuieşte.

Acelaşi lucru n-i l-a comunicat şi Ioana Blanari, dar şi domnul Ivan Bucurov, care, de asemenea, figurau în ambele liste. I-am întrebat pe toţi interlocutorii noştri cum se face că semnătura lor figurează în două liste, precum că au participat la votare. Cele două doamne au spus că ele nu ştiu, dar şi-au dat cu părerea că probabil cea de-a doua semnătură este cea depusă ca o confirmare că au luat carnetul ce le-a permis să voteze la Cuporani. Ivan Bucurov a declarat, însă, că el nu ştie nimic despre cea de-a doua semnătură, deoarece el la Tigheci nu a semnat nimic. Totodată, interlocutorii noştri au fost unanimi în opinia că, dacă cineva s-a folosit de identitatea lor pentru a vota, ar trebui traşi la răspundere.

Am înţeles că la Cuporani nimic nou nu mai putem afla din tema ce ne interesa şi am hotărît să căutăm explicaţii la Tigheci. Am mers direct la casa primarului Ivan Para şi, spre mirarea noastră, el nu s-a arătat uimit să ne vadă, dar nici prea încîntat de această vizită a noastră. Ne-am dat seama că cineva îl pusese deja la curent pe domnul primar că doi ziarişti umblă prin satul lui şi caută să dea de capăt unor posibile fraude electorale. Primarul a invitat-o să participe la discuţie pe Aliona Guţol, care a fost vicepreşedinta secţiei de votare nr.38 din Tigheci. Cele spuse de ei, de multe ori pe un ton ridicat şi vădit ostil, s-au redus la următoarele – noi am acţionat conform indicaţiilor primite în timpul seminarelor de instruire a lucrătorilor electorali; cele 28 de persoane au votat la Cuporani, dar în lista de la Tigheci au semnat doar pentru că au primit carneţele de vot; nici un fel de încălcări nu au fost.

Cei doi erau cît p-aici să ne convingă că la Tigheci şi Cuporani frauda nu a avut loc. Dar, la Chişinău, situaţia avea să ia cu totul altă turnură. Nicolae Raileanu ne-a explicat că, dacă semnăturile în lista de la Tigheci erau o confirmare a primirii carneţelelor de vot, alături de ele, într-o rubrică special prevăzută în acest sens, urma să fie adăugat ce înseamnă această semnătură. Am verificat şi în majoritatea cazurilor nu erau nici un fel de inscripţii, semnăturile figurînd astfel ca pentru persoane ce au primit buletine de vot.

Şocul cel mare a venit mai tîrziu, cînd, din curiozitate, am decis să comparăm semnăturile uneia şi aceleaşi persoane din două liste – acestea se deosebesc radical şi chiar pentru un nespecialist este clar că au semnat oameni diferiţi. Deţinem aceste probe, de altfel ca şi probe la toate afirmaţiile şi concluziile făcute pînă acum în această investigaţie, şi suntem gata să le punem la dispoziţia tuturor doritorilor. Deci, concluzia în acest caz este: La Tigheci şi Cuporani frauda a avut loc! Apropo, un detaliu interesant: primarul Ivan Para ne-a comunicat că a schimbat integral componenţa organului electoral din sat. De ce oare a făcut-o, dacă totul a fost bine, după cum pretinde el?

Cine a „furat” opţiunea bolnavilor mintal?   

Cu grave încălcări s-a desfăşurat votarea în diferite instituţii din Moldova, unde sunt trataţi bolnavii psihic. Spre exemplu, pe lista electorală în baza căreia s-a efectuat votarea la şcoala specială din oraşul Orhei am identificat peste 200 de bolnavi mintal, care nici nu au putut semna măcar precum că au primit buletinul de vot. Alte cîteva zeci de bolnavi au introdus în liste semnături convenţionale – cruciuliţe, zigzaguri etc.

O situaţie similară am depistat şi la Internatul din Bădiceni, Soroca. Andrei Palamari, care în alegerile din 5 aprilie a fost observator din partea unui partid politic şi a fost prezent la votare în această instituţie, ne-a spus că numai a scrutin democratic nu mirosea acolo. „Dădacele intrau cu copiii în cabina de vot şi am observat că ele votau în locul lor, punînd ştampila în dreptul Partidului Comuniştilor. Din cîte ştiu eu, directorul Internatului este cu comuniştii şi dădacilor din timp li s-a spus să voteze cu acest partid”, a spus el. Observatorul susţine că, la intervenţia sa şi a altor observatori, s-a ajuns la o soluţie de compromis: să nu intre nimeni cu copiii bolnavi în cabina de vot, ei să vină pe rînd, să-şi spună opţiunea, iar cineva să o introducă în buletin în locul lor. Observatorul afirmă că, chiar dacă nu se asigura secretul votării, aceasta a fost unica soluţie posibilă, „pentru că mulţi bolnavi nici nu înţelegeau cei cu ei, stricau buletinele, neaplicînd corect ştampila”. „Unii dintre ei nu ştiau nici o denumire de partid, intrau acolo şi cînd erau întrebaţi cu cine vor să voteze, spuneau ceea ce li s-a spus din coridor: secera şi ciocanul”, a menţionat Andrei Palamari. Potrivit spuselor sale, astfel au votat peste o sută de bolnavi.  

Votare fără acte de identitate şi fără a avea drept de vot 

În timpul investigaţiei, am depistat sute de cetăţeni care au figurat în listele electorale fără nici un act de identitate, ceea ce contravine Codului Electoral. Spre exemplu, la secţia nr. 10 din oraşul Ungheni am depistat peste 70 de asemenea persoane. Printre aceştia se numără: Babiuc Maria, Poliscaia Maria, Ciobanu Silvia, Alcaz Tatiana, Melinte Aurelia, Şişcanu Alexandru, Sîrbu Raisa etc. Multe dintre ele au primit chiar şi buletin de vot şi au votat.

Doamna Abrahamyan Heghush, născută la 11.05.1976, care nu este cetăţeană a Republicii Moldova, dar care domiciliază în orăşelul Durleşti pe strada Cartuşa, în genere a votat cu permisul de şedere pe teritoriul ţării cu seria şi numărul CR7801137. Ea nu avea drept de vot, dar, oricum, lucrătorii electorali i-au eliberat buletin.

La Glodeni, în listele electorale au fost incluse şi au votat persoane care încă nu au împlinit vîrsta de 18 ani. Spre exemplu, la secţia de votare nr. 4 din acest oraş astfel au votat Gavăză Andrieş şi Gavăză Sergiu. Primul este născut în 1991, iar cel de-al doilea în 1993, iar în lista electorală au figurat cu numerele 801 şi, respectiv, 804.

Procese verbale „dispărute”

În şirul stranietăţilor şi devierilor de la regulile democratice se înscrie şi dispariţia mai multor procese verbale ale secţiilor de votare. Nicolae Raileanu susţine că, spre exemplu, din 69 de secţii de votare deschise la Hînceşti, în nici o urnă de vot nu a fost depistat procesul verbal. „Acest proces verbal se întocmeşte şi se pune în urna de vot, împreună cu buletinele de vot, după închiderea secţiei de votare. În baza lui se poate de verificat dacă coincide numărul de alegători care au primit buletine de vot cu numărul de buletine din urnă. La Hînceşti, în nici una din urne acest proces verbal nu era. Acum eu pot pune întrebarea: dar oare nu au fost schimbate urnele de vot?”, întreabă el. Această întrebare nu este lipsită de sens. Or, opoziţia a găsit printre materialele transmise la CEC din teritorii şi liste ale alegătorilor ce datează cu alegerile din 6 martie 2005. O astfel de listă a venit de la secţia de votare Nr. 17 şi ne-a fost pusă la dispoziţie şi nouă.             

De ce nu au reacţionat observatorii?

Reprezentantul unui partid ne-a mărturisit, sub protecţia anonimatului, că mai mulţi observatori au fost „cumpăraţi” de alţi concurenţi electorali. „Unora l-i s-a dat de la o mie pînă la o mie jumătate de lei şi li s-a spus că acuş va veni o persoană să voteze, care, chipurile, a uitat documentele, dar tare vrea să-şi exercite dreptul de a vota. Observatorii nu ştiau cine anume va veni. Şi cînd veneau mai multe persoane de acest fel şi votau, nu aveau ce face. Trebuiau să tacă, căci au luat banii. Vedeau că se dădeau cîte trei buletine, dar trebuiau să tacă. Alţi observatori pur şi simplu au fost îmbătaţi”, ne-a mărturisit sursa.

Proporţiile fraudei

Opoziţia susţine că au fost circa zece tipuri de fraude masive în alegeri. Potrivit lui Oleg Bodrug, reprezentantul Partidului Liberal, printre acestea se numără: necoincidenţa numărului de alegători care au primit buletinul de vot cu numărul de semnături pe listele electorale; votarea fără acte de identitate prevăzute de legislaţie; includerea în listele electorale a persoanelor decedate şi votarea pentru ele; votarea pentru alte persoane; semnături identice pentru diferite persoane; multipla votare; votarea de către o persoană în baza mai multor acte de identitate; acelaşi act de identitate pentru mai multe persoane etc.           

La moment, este greu de estimat care au fost proporţiile fraudei şi în ce măsură a fost afectat rezultatul alegerilor. Totuşi, unele concluzii pot fi făcute. Nicolae Răileanu afirmă că AMN a verificat circa 27% din listele electorale şi a găsit peste 6500 de fraude majore. „Pe cele minore nici nu le-am luat în calcul. Frauda din ce am verificat noi este de cam 15%”, afirmă el. Oleg Bodrug susţine că PL a verificat cam 20% din listele electorale, iar 10-15% s-au dovedit a fi fraude. Datele PLDM sunt de aceeaşi natură.  

Reprezentantul Partidului Comuniştilor la CEC, Sergiu Sîrbu, ne-a declarat că formaţiunea de guvernămînt a investigat mai multe cazuri despre „aşa numitele fraude”. „Nici un caz în care se spune că ar fi votat de mai multe ori aceleaşi persoană sau că în locul celor decedaţi ar fi votat altcineva nu s-au adeverit”, a precizat Sîrbu.

De ce Curtea Constituţională a ignorat probele opoziţiei 

Opoziţia a prezentat toate dovezile sale privind fraudarea alegerilor la Curtea Constituţională. Dar, contrar aşteptărilor, instanţa nici nu le-a examinat şi, cu votul a cinci din cei şase judecători, a validat rezultatele alegerilor. Judecătorul Victor Puşcaş, care a avut o opinie separată, ne-a mărturisit în ce a constat ea.        

„Nu mi-am expus opinia asupra corectitudinii validării mandatelor de deputat. Am atras atenţia asupra procedurilor pe care urma CC să le îndeplinească. S-a primit în aşa fel că nu a fost examinată nici o contestaţie în care se vorbea despre fraudele electorale. Deşi CC s-a expus în avizul său că ele nu au influenţat rezultatele alegerilor. E greu să ne imaginăm că acele contestaţii care au venit la CC la ora 10 dimineaţa au fost examinate pînă la ora 14.00 - a fost o abordare absolut formală. Eu am expus opinia că trebuie cineva în Republica Moldova să dea răspuns la aceste întrebări. Poate trebuia să o facă CEC, instanţele judecătoreşti sau CC. Aceste trei instanţe sînt responsabile în stat pentru alegeri, deşi fiecare îşi are funcţiile sale. Dar aceasta nu s-a făcut. De aceea, am avut o opinie separată”, a declarat el.

Judecătorul afirmă că „au fost semnale foarte serioase” privind corectitudinea alegerilor. „Eu am participat la validarea alegerilor din 2001 şi 2005. Aşa semnale serioase nu au mai fost. De aceea, ele trebuiau elucidate. Printre altele, CC avea dreptul să folosească în acest scop alte zece zile, deoarece CEC a prezentat un nou raport privind rezultatele alegerilor. Trebuiau verificate toate contestaţiile”, a conchis Victor Puşcaş.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, a acceptat să discute cu noi la acest subiect delicat. El nici nu a ascuns că CC nu s-a uitat prin dovezile opoziţiei, dar a spus că acest lucru se explică uşor prin norma legală în vigoare. Potrivit spuselor sale, „ceea ce a prezentat opoziţia la Curte este maculatură, dar nu probe”. Dumitru Pulbere a declarat că „nu ţine de competenţa CC să meargă prin sate şi să verifice listele alegătorilor”. El susţine că opoziţia trebuia să documenteze fiecare presupusă fraudă în timpul campaniei electorale, să se adreseze birourilor electorale, CEC, instanţelor de judecată, să fixeze încălcările în procesele verbale, să dispună de deciziile instanţelor abilitate pe marginea presupuselor fraude. „Dacă ar fi prezentat la noi aceste decizii, procese verbale etc., acestea deja ar fi fost probe şi noi le-am fi examinat, dar aşa hîrtiile pe care ni le-au adus nu pot fi considerate probe”, a declarat el.       

Au fost sau nu răsplătite de către guvernare anumite persoane pentru „contribuţia” în alegeri?

În timpul investigaţiei noastre am depistat şi nişte aspecte curioase şi destul de interesante. Spre exemplu, ministrul dezvoltării informaţionale, Pavel Buceaţchi, imediat după alegeri a fost decorat de către preşedintele Vladimir Voronin cu medalia „Gloria muncii”. Neoficial, se vorbeşte că astfel ministrul ar fi fost „recompensat” pentru „contribuţia” MDI în alegeri, deşi motivul oficial, desigur, e altul.

Mark Tkaciuk, şeful staff-ului electoral al Partidului Comuniştilor, după alegeri a fost decorat cu „Ordinul de onoare”. 

Deputatul comunist Anatolie Gorodenco, care este responsabil din partea PCRM de raionul Hînceşti (unde am depistat mai multe fraude, despre care am scris mai sus), a fost ales preşedintele comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului.

Potrivit datelor opoziţiei, mai mulţi primari comunişti, membri ai CEC şi judecătorii Curţii Constituţionale au primit cadou de la preşedintele Vladimir Voronin ceasuri elveţiene foarte scumpe (potrivit unor date, aceste valorează fiecare circa 3 mii de euro, iar alte informaţii arată că 400 euro). Dumitru Pulbere a confirmat că judecătorii CC au primit astfel de ceasuri de la şeful statului, dar s-a arătat indignat de faptul că se consideră că acestea ar fi o răsplată pentru că judecătorii CC au validat rezultatele alegerilor, neglijînd dovezile prezentate de opoziţie.               

„Se încalcă orice normă de etică şi morală! Da, într-adevăr am primit ceasuri. Dar acesta a fost un moment solemn, nu contează persoana concretă care se află în funcţia de preşedinte, este totuşi şeful statului, care se întîlneşte, îşi ia rămas bun de la toate organele statale şi, dacă face simbolic un cadou, un album, o carte, chiar şi acelaşi ceas, ce noi trebuie să ne coborîm pînă la aceea ca să spunem că CC face careva favor unui partid politic? Noi ce suntem copii de la grădiniţă? Oare acesta a fost motivul? Aceste acţiuni ale şefului statului au fost după validare. Ce cineva consideră că şeful statului ne-a spus: dacă voi nu validaţi, nu vă dau ceas? Este asta ceva serios?”, a declarat preşedintele CC.

Victor Puşcaş, judecător la Curtea Constituţională, ne-a mărturisit că, atunci cînd a fost  invitat la preşedintele Vladimir Voronin, „a simţit că e vorba de altceva” şi nu s-a dus. „Peste un timp mi s-a adus un ceas la serviciu. Iniţial nu înţelegeam care-i costul ceasului, căci conform legii judecătorul poate primi cadouri, suvenire dar nu mai mult decît un salariu minim. Dacă  se înmînează cadouri legate de serviciu mai scumpe decît este indicat în lege, atunci el este obligat să transmită aceste cadouri  administraţiei. Cînd am aflat că valoarea acestui cadou este de 400 euro, l-am prezentat administraţiei. Dar au refuzat să-l primească, deşi judecătorul, cu atît mai mult cel constituţional, nu are dreptul să primească cadouri”, a menţionat el.

 

Indiferent de declaraţiile contradictorii ale opoziţiei, guvernării comuniste şi ale reprezentanţilor diferitor structuri de stat, este clar că în alegerile din 5 aprilie au avut loc grave încălcări, care nu pot fi trecute cu vederea. Dacă nu vor fi elucidate şi nu vor fi tratate ca atare, Moldova riscă să-şi consolideze imaginea de stat în care democraţia şchiopătează serios şi în care se testează diverse tehnologii electorale „murdare”.

Această investigaţie a fost realizată cu suportul Asociaţiei daneze pentru jurnalism de investigaţie

Lilia GUREZ, Igor VOLNIŢCHI

 

 

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T