Politic

20 de ani de la primul Pod de Flori de peste Prut - declaraţie Ion Iliescu, fost preşedinte al României

Fostul preşedinte Ion Iliescu a declarat că momentul 6 mai 1990 a fost un moment care reflecta o anumită stare de spirit de ambele părţi.
AGERPRES, 7 mai 2010, 09:53

''În primul rând moldovenii, care făcuseră paşi înaintea noastră în 1987-1988, ei se luptaseră pentru recunoaşterea limbii române ca limbă maternă a locuitorilor Republicii Moldova, scrierea latină. Deci, a fost o bătălie pentru afirmarea identităţii lor naţionale. Şi asta a creat premisele unei anumite evoluţii când s-a spart Uniunea Sovietică şi-au proclamat independenţa. Noi, în 1989, am venit cu Revoluţia română, am schimbat o realitate istorică şi, firesc, s-au deschis căile de comunicare pentru prima dată pentru românii de o parte şi de alta a Prutului. Şi pe de o parte era preşedintele Mircea Snegur, eu - de cealaltă parte şi eforturile comune de creare a noi realităţi politice'', a afirmat Ion Iliescu, citat de AGERPRES.

În opinia sa, Podul de Flori a apărut ''ca o chestiune de esenţă populară, adică dorinţa românilor de o parte şi de alta de a arăta că Prutul nu ne mai desparte''.

''Eu cred că a fost o expresie a stării de spirit şi al entuziasmului care a caracterizat acţiunea iniţiatorilor. Au trecut vremurile, şi la noi, şi la ei, lucrurile s-au mai complicat puţin, a fost şi perioada aceasta când comuniştii au condus şi Guvernul şi toată viaţa din Republica Moldova. A fost un pas înapoi pentru relaţiile bilaterale. Dar s-a făcut această nouă deschidere, sigur totul este încă complicat. Speranţa noastră este ca şi ei să depăşească aceste momente grele şi noi, pe de altă parte, ca să putem, într-adevăr, valorifica aceasta conlucrare firească, normală între cele două state şi, inclusiv, aspiraţia lor de a se integra în comunitatea europeană, ceea ce ne-ar înlesni şi o adâncire a relaţiilor bilaterale'', a declarat fostul şef al statului.

Primul ''Pod de Flori'' a avut loc la 6 mai 1990. Acţiunea, intitulată 'Podul de flori de la Prut', a fost organizată de Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni, în colaborare cu Asociaţia culturală Bucureşti-Chişinău, şi împreună cu Frontul Popular Moldova. Cu acel prilej, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13,00 şi 19,00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără paşaport şi viză. În acest sens au fost create, de-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, opt puncte de trecere: Miorcani - Pererita, Stânca - Costeşti, Iaşi - Sculeni, Ungheni - Pod Ungheni, Albiţa - Leuşeni, Fălciu - Ţiganca, Oancea - Cahul şi Galaţi - Giurgiuleşti. După această acţiune, procedurile de trecere a frontierei sovieto-române au fost simplificate considerabil.

T