Mihai Ghimpu va constitui comisia pentru modificarea Constituţiei

Despre aceasta au relatat pentru corespondentul INFOTAG surse din aparatul preşedintelui.

Interlocutorul agenţiei a spus că Ghimpu va face public Decretul la o conferinţă de presă specială.

"Din componenţa comisiei vor face parte cei mai buni specialişti în domeniul dreptului constituţional. Ei vor trebui să elaboreze propuneri pentru modificarea Constituţiei referitor la alegerea preşedintelui. Doar prin modificarea acestor prevederi va fi depăşită pentru totdeauna situaţia cînd Parlamentul nu este capabil să aleagă preşedintele, ceea ce duce la crize politice permanente", a menţionat sursa citată.

Potrivit acesteia, comisia constituţională va propune mai multe variante de depăşire a crizei politice - pentru ca preşedintele să fie ales direct de popor sau de majoritatea simplă a deputaţilor, iar nu cu trei cincimi ca în prezent. Amendamentele propuse la Constituţie vor fi prezentate în cadrul unui referendum.

Interlocutorul agenţiei nu exclude că specialiştii în domeniul dreptului constituţional ar putea ajunge la concluzia că trebuie adoptată o nouă Constituţie.

"Nu este exclusă o asemena variantă, căci o serie de specialişti principali consideră că la referendum poate fi adoptată doar o Constituţie nouă, iar modificările în Constituţie se adoptă cu două treimi din voturile deputaţilor. Nu există o asemenea majoritate şi, în perspectivă, nimeni nu o va avea. Dar problema trebuie soluţionată", a menţionat colaboratorului aparatului preşedintelui Parlamentului.

El a subliniat că "această comisie va lucra, iar reforma constituţională va fi realizată indiferent de rezultatele alegerilor prezidenţiale de la 7 decembrie".

În acelaşi timp, mai mulţi experţi consideră că prin crearea comisiei constituţionale Ghimpu doreşte să facă presiuni asupra deputaţilor Partidului Comuniştilor, care refuză să participe la alegerile preşedintelui şi care doresc să provoace noi alegeri parlamentare anticipate.

După cum a relatat anterior INFOTAG, în cadrul alegerilor din 10 noiembrie Parlamentul nu a reuşit să aleagă şeful statului. Pentru singurul candidat înaintat de Alianţa pentru Integrare Europeană, preşedintele Partidului Democrat Marian Lupu, au votat 53 de deputaţi. Pentru alegerea preşedintelui sînt necesare 61 din 101 voturi ale deputaţilor. În prezent nici o forţă politică nu are mandate suficiente pentru alegerea şefului statului. Alianţa de la guvernare are 53 de mandate, iar Partidul Comuniştilor, aflat în opoziţie, are 48 de mandate. PCRM a refuzat să participe la alegeri. Alianţa şi Marian Lupu încearcă să convingă comuniştii să-şi schimbe poziţia pînă la alegerile repetate din 7 decembrie.

Dacă preşedintele nu va fi ales nici după alegerile repetate, preşedintele interimar, speakerul Parlamentului Mihai Ghimpu, va dizolva Legislativul şi va numi data noilor alegeri parlamentare anticipate.

Potrivit amendamentelor adoptate recent la Legea Electorală, Parlamentul poate fi dizolvat doar peste un an de la ultima dizolvare, adică după 16 iunie 2010. Avînd în vedere campania electorală, căreia i se acordă cel puţin 45 de zile, alegerile parlamentare ar putea avea loc abia în toamna anului viitor. Totodată, reforma constituţională poate schimba situaţia. Dacă aceasta va fi desfăşurată pe parcursul următoarelor şase luni, nu este exclus că alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale să aibă loc în acelaşi timp sau, în funcţie de modificările în legislaţie, că Parlamentul să fie păstrat şi să se desfăşoare alegeri prezidenţiale directe.

Moldova a renunţat la alegerile prezidenţiale în urma reformei constituţionale din anul 2000. Atunci Parlamentul a fost dizolvat în legătură cu incapacitatea de a alege preşedintele. Şeful statului a fost ales abia în 2001 fără careva probleme; în toate celelalte cazuri alegerile finisau cu scandal sau cu încetarea atribuţiilor Parlamentului şi desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate.