- Mariana Şlapac, vicepreşedinta AŞM: „Pentru distrugerea Chişinăului vechi, cineva ar fi trebuit să ajungă după gratii”, Angelina Olaru, 5 iulie 2011, 17:29
- Pandemia HIV/SIDA din Transnistria nu poate fi controlată, Angelina Olaru, Chisinau/Liudmila Koval, „Profsoiuznie Vesti”, Tiraspol, 23 iunie 2011, 11:38
- Bolnavii grav din regiunea transnistreană se tratează la Chişinău, Angelina Olaru, Chisinau/Liudmila Koval, „Profsoiuznie Vesti”, Tiraspol, 23 iunie 2011, 11:33
- Indiferent de cine va câştiga Primăria, activitatea ei va fi periclitată de lupta dintre partide, Antoniţa Fonari pentru Info-Prim Neo, 17 iunie 2011, 11:38
- Care sunt costurile şi pericolele inflaţiei?, Adrian Lupuşor, Centrul Analitic Independent "EXPERT-GRUP", 10 iunie 2011, 11:16
- Toate drumurile noastre sunt încurcate…, Victoria Paşenţeva, Râbniţa/Gheorghe Budeanu, Chişinău, 30 mai 2011, 17:44
Bătuţi de soartă şi de stat
Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.
Stabilizarea financiară a reuşit, ministrul finanţelor
Negruţa a adus drept confirmare faptul că în prezent nu există întârzieri la plata salariilor angajaţilor din sectorul bugetar, a pensiilor sau altor plăţi sociale. De asemenea, din banii bugetari sunt onorate toate plăţile către agenţii economici, pentru prestările de servicii şi bunuri, precum ar fi produse alimentare, medicamente pentru şcoli, spitale, alte servicii ale administraţiei publice centrale, dar şi locale. Toate aceste angajamente sunt onorate de buget, evitându-se crearea blocajelor în lanţ, precum s-a întâmplat în 2009 sau chiar şi în 2008 când au apărut primele semnale ale crizei financiare.
„Din păcate nu au fost depăşite în totalitate consecinţele crizei financiare, dar multe segmente ale economiei naţionale se relansează şi aceasta se observă şi prin acumulările la buget, mai mari decât în 2009. De exemplu, colectările din vamă pe parcursul a 7 luni ale acestui an s-au majorat cu 27 % , e vorba de peste 1 miliard de lei. Încasările acumulate prin Serviciul fiscal au sporit cu 8 %. Este o creştere mai modestă, dar explicaţia este simplă - agenţii economici se află în perioada de recuperare a pierderilor, generate de criză la sfârşitul lui 2008 şi în 2009. În medie, acumulările zilnice la buget au constituit 53 mln. lei, cu 11 mln lei (circa 27%) mai mult decât în perioada respectivă a anului 2009", a specificat el.
Negruţa a reiterat că granturilor şi creditelor externe le revine în buget 18% şi acestea sunt orientate în special pentru realizarea unor proiecte de reabilitare a infrastructurii - aprovizionare cu apă, construcţie de drumuri şi alte utilităţi. Restul veniturilor din buget sunt venituri proprii colectate în vamă şi de fisc.
Sergiu Gaibu, expert IDIS Viitorul, de asemenea, a evidenţiat tendinţa de creştere a veniturilor proprii în buget. Aceasta se va menţine şi în continuare. Important este, în opinia sa, ca guvernul să valorifice noile oportunităţi aduse de relansarea sectorului real atât în Republica Moldova, cât şi în ţările partenere şi ca politicile fiscale aplicate asupra agenţilor economici să fie corecte şi nediscriminatorii.
Adrian Lupuşor, de la Expert - Grup, menţiona recent într-o conferinţă de presă că o rezervă de creştere a veniturilor proprii la buget ar fi identificarea unor pârghii eficiente de reducere a plăţii salariilor „în plic". El a spus că în luna mai, de exemplu, creşterea anuală ă încasărilor din contribuţiile de asigurări sociale a fost de circa 4%, pe când a salariilor medii în aceiaşi perioadă de 7,7%. Expertul conchide că în contextul când numărul de locuri de muncă scade, o asemenea dinamică sugerează o tendinţă a întreprinderilor de a intra „în umbră".
© Toate drepturile rezervate. Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al IPN.








