Bătuţi de soartă şi de stat

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Vlad Pohilă: La noi e totul de-a îndoaselea. Poţi să fii şi ministru, şi diplomat să nu ai habar de limba acestui stat

Ştirile zilei

• AZI.md îşi schimbă formatul şi conţinutul editorial, Centrul pentru Jurnalism Independent, 5 august 2011, 11:55
• Tinerii moldoveni vor la studii în România, Info-Prim Neo, 4 august 2011, 13:41
• PNUD: Creşterea economică a Moldovei s-a datorat preţurilor crescute la alimente în lume, Radio Europa Liberă, 4 august 2011, 13:37
• Procurorii cercetează cazul agresării lui Oleg Brega, MONITOR MEDIA, 4 august 2011, 13:35
• Chişinăul va avea un buget mai mare cu jumătate de miliard, Info-Prim Neo, 3 august 2011, 15:23
• Fost deputat: Mihai Ghimpu - cel mai slab deputat din primul parlament al R. Moldova, Jurnal.md, 3 august 2011, 15:15

Caracter text

Într-un interviu pentru Europa Liberă Vlad Pohilă menţionează că, pe de o parte, s-a produs o schimbare în bine, o ameliorare evidentă. O extindere a funcţiilor limbii, iar pe de altă parte, se menţine o stare deplorabilă, jalnică. „Cu o ciudată, nepermisă îndărătnicie se menţin o mulţime de greşeli. O neglijenţă faţă de felul cum se vorbeşte. Scrisul a avansat cu mult la noi, nici vorbă. Apoi suntem o societate bilingvă în continuare, cu o legislaţie lingvistică plină de carenţe.", spune scriitorul.

El a menţionat faptul că legislaţia este de asa natură incât nu obligă alolingvii sa inveţe limba română.„La noi s-au investit miliarde, probabil, de ruble, apoi de lei, apoi şi milioane de dolari pentru aceasta. Alta este, că legislaţia fiind de aşa natură, încât dă de înţeles, că se poate şi nu e obligatoriu. Atunci oamenii zic: de ce să-mi mai fac probleme? Merg înainte cu rusa, cu 10 cuvinte româneşti, moldoveneşti şi mă descurc cumva. Nu sunt nişte exigenţe clar formulate, cum s-a procedat în Ţările Baltice.", a menţionat Vlad Pohilă.

Vlad Pohilă a spus că, în Ţările Baltice, care sunt totuşi modele şi de democraţie, alogenii plătesc ca să dea examenul la limba de stat - limba estonă, lituaniană. „În faza iniţială le-a plătit statul pentru cursuri, după care ei plătesc şi taxe destul de mari. Şi ei au trei etape. Categoria „C", pentru a mătura străzile şi a face o muncă elementară acolo. Categoria „B", pentru a putea lucra, de exemplu, în comerţ, cu comunicare medie. Şi categoria A, ca să poţi deveni ministru sau diplomat. La noi e totul de-a îndoaselea. Poţi să fii şi ministru, şi diplomat să nu ai habar de limba acestui stat.", a declarat Vlad Pohilă.

În opinia lui, „cei care şi-au legat destinul de acest pământ, de acest stat au o obligaţie civică şi una morală de a învăţa limba acestui stat".

© Toate drepturile rezervate. Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al publicaţiei electronice Moldova Azi (editor@ijc.md).