Bătuţi de soartă şi de stat

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Precizările MAEIE cu privire la unele declaraţii apărute recent în mass media referitoare la poziţia de vot a Republicii Moldova în cadrul Adunării Generale

Ştirile zilei

• AZI.md îşi schimbă formatul şi conţinutul editorial, Centrul pentru Jurnalism Independent, 5 august 2011, 11:55
• Tinerii moldoveni vor la studii în România, Info-Prim Neo, 4 august 2011, 13:41
• PNUD: Creşterea economică a Moldovei s-a datorat preţurilor crescute la alimente în lume, Radio Europa Liberă, 4 august 2011, 13:37
• Procurorii cercetează cazul agresării lui Oleg Brega, MONITOR MEDIA, 4 august 2011, 13:35
• Chişinăul va avea un buget mai mare cu jumătate de miliard, Info-Prim Neo, 3 august 2011, 15:23
• Fost deputat: Mihai Ghimpu - cel mai slab deputat din primul parlament al R. Moldova, Jurnal.md, 3 august 2011, 15:15

Caracter text

Precizăm că, rezoluţia adoptată de Adunarea Generală a ONU, la data de 21 decembrie 2010, nu a avut drept obiectiv principal examinarea chestiunii „eroizării nazismului", dar a tratat, în ansamblu,  practicile care contribuie la escaladarea unor forme contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie şi intoleranţă conexă".

Declaraţiile respective surprind, totodată, prin tendenţiozitatea lor având în vedere că decizia de abţinere pe marginea rezoluţiei menţionate a fost luată de autorităţile moldoveneşti în anul 2005, decizie reconfirmată ulterior, prin vot de abţinere, în 2006, 2007, 2008 şi, respectiv, 2009.

Textul rezoluţiei din 2010 nu diferă de cel adoptat în anii precedenţi, fapt care a şi determinat menţinerea continuităţii atât în cazul deciziei Republicii Moldova de abţinere în cadrul votării, cât şi a celei de asociere la poziţia comună a Uniunii Europene pe marginea aceluiaşi subiect.

Votul împotrivă sau de abţinere exprimat de 54 de ţări, inclusiv toate statele membre ale UE şi statele asociate sau partenere precum Republica Moldova, a fost determinat, esenţialmente, ca şi în anii precedenţi, de lipsa de echilibru al textului final al rezoluţiei care reflectă insuficient atât propunerile redacţionale avansate de mai multe delegaţii cât şi preocupările pentru o abordare neselectivă a practicilor rasiale, conformă cu prevederile relevante ale Convenţiei cu privire la Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială.

Prin urmare, votul de abţinere pe marginea rezoluţiei vizate nu are nici o legătură cu calificarea propriu-zisă a manifestărilor neo-naţiste, manifestări care au fost condamnate cu fermitate şi fără echivoc şi cu prilejul explicării poziţiei comune de vot a Uniunii Europene, la care s-a asociat, tradiţional, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia.