- Mariana Şlapac, vicepreşedinta AŞM: „Pentru distrugerea Chişinăului vechi, cineva ar fi trebuit să ajungă după gratii”, Angelina Olaru, 5 iulie 2011, 17:29
- Pandemia HIV/SIDA din Transnistria nu poate fi controlată, Angelina Olaru, Chisinau/Liudmila Koval, „Profsoiuznie Vesti”, Tiraspol, 23 iunie 2011, 11:38
- Bolnavii grav din regiunea transnistreană se tratează la Chişinău, Angelina Olaru, Chisinau/Liudmila Koval, „Profsoiuznie Vesti”, Tiraspol, 23 iunie 2011, 11:33
- Indiferent de cine va câştiga Primăria, activitatea ei va fi periclitată de lupta dintre partide, Antoniţa Fonari pentru Info-Prim Neo, 17 iunie 2011, 11:38
- Care sunt costurile şi pericolele inflaţiei?, Adrian Lupuşor, Centrul Analitic Independent "EXPERT-GRUP", 10 iunie 2011, 11:16
- Toate drumurile noastre sunt încurcate…, Victoria Paşenţeva, Râbniţa/Gheorghe Budeanu, Chişinău, 30 mai 2011, 17:44
Bătuţi de soartă şi de stat
Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.
Semnificaţia Unirii Principatelor din 24 ianuarie 1859
Andrei Cuşco, cercetător la Universitatea de stat din Moldova şi lector la Universitatea Pedagogică, spune că pe termen scurt principalul impact al unirii din 1859 s-a manifestat în domeniul politicii Imperiului rus faţă de provincia basarabeană, în sensul în care după formarea statului naţional românesc Imperiul rus a sesizat foarte bine potenţialul pericol pe care îl reprezenta România pentru dominaţia sa în Basarabia. Această înţelegere a implicat schimbări fundamentale în politica rusească faţă de Basarabia, inclusiv eliminarea totală a limbii române din sistemul de învăţământ din Basarabia.
Pe termen lung, semnificaţia evenimentului este legată de aprecierea rolului Basarabiei în proiectul naţional românesc, spune Andrei Cuşco.
Istoricul spune că evenimentul din 24 ianuarie 1859 are repercusiuni asupra dezbaterilor din prezent legate de relevanţa sau fezabilitatea proiectului unionist. „În opinia mea, la nivel politic, repetarea scenariului din 1918 nu este posibilă, dar este posibilă o recalibrare a acestui proces în contextul integrării europene, mai ales în dimensiunea culturală, economică şi educaţională - aici este posibilă o revenire la nişte proiecte comune a României şi Republici Moldova", este de părere Andrei Cuşco, cercetător la Universitatea de stat din Moldova şi lector la Universitatea Pedagogică.
La Chişinău, Unirea Principatelor din 1859 a fost marcată prin simpozioane ştiinţifice şi lansări de carte.
Institutul Cultural Român de la Chişinău „Mihai Eminescu" a organizat pe parcursul zilei de ieri conferinţa Cine a făcut Unirea?. O altă acţiune desfăşurată de ICR a fost şi masa rotundă „Unirea din 1859 şi constituirea României moderne", organizată în comun cu Asociaţia Istoricilor din Moldova, dar şi spectacolul .
În cadrul conferinţei „Cine a făcut Unirea", eseistul şi filosoful Theodor Paleologu şi istoricul Ion Varta din Republica Moldova au vorbit despre premisele şi importanţa Unirii Principatelor Române din 1859.
În cadrul prelegerii sale, Theodor Paleologu a lansat idea constituirii unei axe culturale şi economice Chişinău-Iaşi, care, printr-o mai bună conlucrare inclusiv în cadrul unor proiecte europene regionale, să contribuie la o integrare accelerată a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Directorul ICR, Petre Guran, a anunţat cu ocazia acestor evenimente că Institutul lansează un program de cercetări avansate „Alexandru Sturza" în Republica Moldova. Programul menţionat îşi propune drept scop cooperarea dintre marile instituţii academice din Republica Moldova cu cele din România şi organizarea de conferinţe publice, destinate în special cercetătorilor, burse de cercetare şi de mobilitate.
© Toate drepturile rezervate. Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al publicaţiei electronice Moldova Azi (editor@ijc.md)








