- Mariana Şlapac, vicepreşedinta AŞM: „Pentru distrugerea Chişinăului vechi, cineva ar fi trebuit să ajungă după gratii”, Angelina Olaru, 5 iulie 2011, 17:29
- Pandemia HIV/SIDA din Transnistria nu poate fi controlată, Angelina Olaru, Chisinau/Liudmila Koval, „Profsoiuznie Vesti”, Tiraspol, 23 iunie 2011, 11:38
- Bolnavii grav din regiunea transnistreană se tratează la Chişinău, Angelina Olaru, Chisinau/Liudmila Koval, „Profsoiuznie Vesti”, Tiraspol, 23 iunie 2011, 11:33
- Indiferent de cine va câştiga Primăria, activitatea ei va fi periclitată de lupta dintre partide, Antoniţa Fonari pentru Info-Prim Neo, 17 iunie 2011, 11:38
- Care sunt costurile şi pericolele inflaţiei?, Adrian Lupuşor, Centrul Analitic Independent "EXPERT-GRUP", 10 iunie 2011, 11:16
- Toate drumurile noastre sunt încurcate…, Victoria Paşenţeva, Râbniţa/Gheorghe Budeanu, Chişinău, 30 mai 2011, 17:44
Bătuţi de soartă şi de stat
Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.
Cenacul în carnaval
Sărbătoarea are rădăcini adânci. Aceasta s-a păstrat până în anii 1968, sub denumirea de „Moşnegeii", şi se petrecea în duminica lăsatului secului, înainte de Postul Mare.
Cete de flăcăi, căsătoriţi mascați în „moşi" şi „babe" cu harapnice şi bâte, puneau stăpânire pe centrul satului şi făceau glume pe seama celor care ieşeau să-i privească. Aproape uitată, sărbătoarea este readusă la viaţă în anul 2005 de către meşterul popular Vasile Popovschi, care a confecţionat sute de măşti pentru a reînvia vechile tradiţii în satul Cenac.
Spre finalul sărbătorii , pe un rug mare, iarna este aruncată în foc (reprezentată de o babă de zăpadă, din paie). Astfel iarna este alungată iar primăvara primită cu braţele deschise.
În cadrul celei de-a 2-a ediţii a ,,Festivalului Măştilor" au participat patru colective artistice din ţară. Organizatorii promit continuitate şi speră să facă din acest Festival o carte de vizită a comunei Cenac, raionul Cimişlia.
Rodica Vlas, TV Cimişlia.








