CăutareSr
13 decembrie 2017
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Monitorizarea mass-media în cadrul Campaniei „Media Literacy”: studii de caz

Autorul abordează problemele corectitudinii şi echilibrului surselor/pluralismul de opinii, precum şi imparţialitatea/obiectivitatea în sursele media din R. Moldova.
Ion MAZUR, Redactor-cercetător, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), 13 mai 2011, 14:07
Prezentatoare Vera Terentiev. Material realizat de Sergiu Strungaru

Studiu de caz I: Curier, NIT. 7 aprilie 2011.

Prezentatoare Vera Terentiev. Material realizat de Sergiu Strungaru

La 7 aprilie 2011, postul de televiziune cu acoperire naţională NIT, a inserat un reportaj, în care relatează pe larg despre decizia fracţiunii comuniştilor de a părăsi şedinţa parlamentului, în semn de protest faţă de decizia Alianţei de guvernare de a-l elimina din sala de şedinţă pe deputatul Alexandru Petcov.

Imparţialitate/obiectivitate. Separarea faptelor de opinii.

În acest reportaj este prezent un spectru larg de elemente ce denotă abateri serioase la capitolul respectarea principiilor şi normelor deontologice. Atât intro-ul materialului, cât şi textul propriu zis focusează atenţia asupra acţiunilor PCRM din parlament şi trece pe plan secundar fapta deputatul A. Petcov, care a adus injurii unui viceministru al Educaţiei (dna Tatiana Potîng), şi angajaţilor ministerului, numindu-i idioţi. Deplasând accentele de pe gravitatea acuzaţiilor ce i-au fost aduse de deputaţii din Alianţă, prin selectarea anumitor informaţii şi omiterea altora destul de relevante, se creează impresia că NIT face tot posibilul să îndreptăţească, într-un final, acţiunile deputatului comunist. Textul de autor conţine mai multe exemple în care nu sunt separate faptele de opinii. În majoritatea cazurilor, afirmaţiile şi comentariile reporterului, expuse în material, lasă să se întrevadă atitudinea personală faţă de anumite situaţii. Deseori, acesta vine cu etichetări, acuzaţii la adresa unor persoane, exprimându-şi părerea subiectivă, fapt inadmisibil într-un buletin de ştiri. Iată doar câteva exemple: Reporter: „La cuvântul idiot cel mai isteric a reacţionat Mihai Ghimpu (...); Reporter: "De aici Ghimpu tuna şi fulgera la microfon (...); Reporter: Prietenul apropiat al lui Ghimpu, Marian Lupu (...).

În cazurile de mai sus, reporterul, pe lângă faptul că nu permite telespectatorului să judece singur despre ceea ce a declarat sau a făcut o persoană sau altă, îi insuflă din start anumite stări de lucruri. În cazul de faţă, foloseşte expreşii inadecvate pentru a-l pune într-o lumină negativă pe deputatul M. Ghimpu.

Comparând mesajul dl C. Lucinschi, difuzat de alte posturi de televiziune, desprindem faptul că jurnaliştii NIT au omis intenţionat unele cuvinte importante. Este scos din context faptul că expresiile deputatului Petcov sunt jignitoare, cum ar fi de exemplu, expresiile omise de autor: C. Lucinschi: „Dumneavoastră nu aţi insultat o persoană, ci mii de angajaţi ai ministerului".

În alte situaţii, deşi textul nu are nimic în comun cu contextul subiectului abordat, fiind irelevant din punct de vedere al mesajului destinat publicului telespectator, jurnalistul le lasă intenţionat pentru a accentua anumite stări de lucruri negative. Deputatul Petcov:„(...) reafirm că în ţara în care chiar sunt omorâţi copii cu cruzime, iar aceşti domni de la Minister îşi permit să închidă şcoli (...) ei într-adevăr sunt idioţi".

NIT alege cu atenţie cuvintele din declaraţiile făcute în plenul parlamentului pentru a pune în lumină negativă pe deputaţii din AIE şi le omite pe cele care ar pune în lumină negativă pe cei ai PCRM. Pentru a asigura o multitudine de păreri şi viziuni, era indicat ca jurnaliştii să fi apelat la un lingvist sau la dicţionar pentru a explica telespectatorului semnificaţia cuvântului idiot, care a generat această stare de conflict în parlament. Consultând dicţionarul explicativ al limbii române, ne dăm bine seama despre gravitatea afirmaţiilor făcute de deputatul Petcov: (IDIÓT, - Care suferă de idioție; cu capacități mintale foarte reduse; imbecil; cretin)".

În reportajul analizat atestăm imagini, ce prezintă aspecte ce nu corespund realităţii, fiind vorba de secvenţe montate şi trucate tendenţios. În epizodul în care Ghimpu cere eliminarea deputatului Petcov din sala de şedinţă, este difuzat un fragment din filmul „Idiot" (în limba rusă). Unul dintre personajele secvenţei îl întreabă pe contele Mîșkin dacă o anumită persoană este un om serios sau un nesimţit. Acela îi răspunde că persoana respectivă e bolnavă şi că ar putea fi internată în spital. În acel moment în secvenţă este intercalată imaginea lui M. Ghimpu, care vorbeşte cu cineva şi zâmbeşte. Este o sugestie vizibilă că personajul cu probleme este M. Ghimpu. Folosirea acestui procedeu video este inadmisibilă într-un buletin de ştiri. Comportamentul etic al jurnaliştilor este pus la îndoială, deoarece aceste imagini nu au legătură cu textul, cu partea informaţională.

Corectitudine şi echilibrul surselor/pluralismul de opinii

Pe tot parcursul materialului am atestat multiple situaţii de practicare a partizanatului politic, de manipulare a opiniei publice. Deşi, la prima vedere, se creează impresia că în material este prezentă atât opinia opoziţiei, cât şi a puterii, o analiză mai detaliată arată că declaraţiile deputaţilor din AIE sunt trunchiate, sunt puse pe post doar cele irelevante. Punctul lor de vedere este prezentat dezechilibrat. Disproporţionalitatea se observă atât în timpii de antenă oferiţi, cât şi în numărul surselor prezentate. În schimb, deputaţii din opoziţie (fracţiunea comuniştilor) beneficiază de un spaţiu net superior. Acestora li se oferă posibilitatea să-şi expună pe larg argumentele despre acţiunile întreprinse (deputaţii Sârbu, Balmoş). De asemenea, în finalul reportajului, postul de televiziune oferă cu generozitate spaţiu deputatului PCRM, M. Tcaciuk, care trage mai multe concluzii, punând accentele de rigoare, favorizând opoziţia. Felul cum abordează postul acest subiect, creează impresia că este un lucru normal să foloseşti astfel de cuvinte jignitoare la adresa unei persoane, a unui ministru.

Pentru a asigura un echilibru de opinii şi a respecta principiul corectitudinii, alte posturi de televiziune, care au reflectat în acea zi evenimentul, au prezentat diverse opinii, importante pentru a înţelege situaţia în complexitatea ei. Este vorba despre punctele de vedere exprimate de deputatul M. Godea, de preşedintele Parlamentului M. Lupu etc. Din material reiese că reporterul nici nu a încercat să ia legătura cu părţile vizate în reportaj, deoarece lipseşte orice informaţie despre efortul pe care l-a făcut acesta pentru a-i contacta.

Limbajul şi imaginile utilizate

Materialul abundă în limbaj peiorativ (defavorabil, dispreţuitor) şi defectuos (necorespunzător, vicios). Alegând cu minuţiozitate anumite cuvinte şi expresii, de felul: „Chiril Lucinschi (preşedintele comisiei pentru cultură, educaţie, (...) n.n.) s-a trezit azi în şedinţa parlamentului că Petcov ar trebui să-şi ceară scuze de la cei din minister", reporterul sugerează telespectatorilor faptul că deputatul a dormit şi s-a trezit în Parlament. Prin urmare, este o manipulare, prin care se încearcă de a pune în lumină negativă o anumită persoană, în cazul de faţă un deputat din Alianţa de guvernare. De asemenea, în reportaj imaginile sunt montate, astfel încât să prezinte informaţii distorsionate, care urmăresc acelaşi scop. Un fapt de tendenţiozitate al postului îl observăm în secvenţa în care speakerul pune la vot propunerea de a-l elimina din sală pe deputatul A. Petcov. Reporterul selectează riguros momente din plenul parlamentului în care M. Lupu întâmpină anumite dificultăţi căutând pasaje din Regulamentul legislativului, sau se contrazice cu vicepreşedintele legislativului L. Palihovici în privinţa unor articole din regulament. În acelaşi context, este prezentată întreaga procesiune în care deputaţii comunişti veseli, mulţumiţi de sine, părăsesc locurile din sală şi blochează tribuna parlamentului.
În concluzie, Postul de televiziune NIT a denaturant mesajul evenimentului, conferindu-i conotaţii improprii şi a avut un impact manipulator în raport cu opinia public. O atare abordare contravine normelor profesionale şi principiilor mediatizării echilibrate şi imparţiale.

Studiu de caz II: Curier, NIT. 5 aprilie 2011.

Prezentatoare Vera Terentiev. Material realizat de Sergiu Strungaru

La 5 aprilie, postul de televiziune NIT a inserat un reportaj despre creditul contractat de conducerea Primăriei, în scopul procurării pentru municipiu a o sută de troleibuze din Belarus. Reportajul este axat, pe de o parte, pe ideea că împrumutul luat de primărie este unul dezavantajos din punct de vedere financiar, cu consecinţe grave pentru cetăţeni, iar, pe de altă parte, că acţiunile primarului au o tentă electorală.

Imparţialitate/obiectivitate. Separarea faptelor de opinii.

Lipsa de obiectivitate şi nesepararea faptelor de opinie sunt observate pe întreg parcursul materialului. În cele mai multe cazuri, afirmaţiile şi comentariile reporterul lasă să se întrevadă atitudinea personală a autorului faţă de subiectul relatării, iar generalizările pe care le face acesta nu se regăsesc în textul surselor folosite. Faptul denotă o tendenţiozitate vădită şi manipulare a opiniei publice, cu scopul de a pune în lumină negativă autorităţile municipale şi pe primarul D. Chirtoacă. Iată doar unele din ele: Reporter: „De fiecare dată când tehnica ajunge la Chişinău D. Chirtoacă o încalecă lăsând impresia că se pricepe (...); Reporter: „(...) însă Capitala va trebui să muncească mult pentru a întoarce creditul luat de Chirtoacă. În aşa fel Chirtoacă ar putea lăsa după sine o povară foarte grea"; Reporter: „Cetăţenii se întreabă la fiecare pas de ce în cei 4 ani Chirtoacă nu a mişcat un pai (...);

Textul de autor conţine o serie de inexactităţi, omiterea unor informaţii relevante din context. Din datele oferite de primar la conferinţa de presă, referitor la creditul contractat, NIT a difuzat doar unele din ele şi acelea incomplete. Au fost omise informaţii importante pentru telespectatori, referitoare la valoarea totală a proiectului, de 13,65 mil. euro, dintre care 3 milioane de euro sunt alocaţi de Uniunea Europeană în calitate de grant, (bani ce nu trebuie rambursaţi). Celelalte 10 milioane euro sânt credite contractate de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii. Deşi, primarul menţionează că dobânda anuală la împrumut este de doar 5% anual, pe un termen de 10-15 ani, reporterul nu le consideră importante pentru a le analiza, dar insistă aspra faptului că dobânda pentru creditul acordat - de 3 milioane de euro - este una foarte mare şi dezavantajoasă. Fără a oferi date suplimentare, jurnalistul menţionează că acesta este calculul efectuat de economişti. De altfel, autorul face trimitere de câteva ori la aceste surse - economiştii, însă nu specifică cine sunt aceştia şi nu argumentează de ce creditul este dezavantajos. De exemplu: Reporter: „Economiştii au calculat că (...); Reporter: „Economiştii i-au sugerat lui Chirtoacă că mai bine verifica la timp şi cu atenţie Contractul semnat".
Cu aceste informaţii total incomplete şi false, reporterul induce telespectatorilor, dar şi cetăţenilor din stradă pe care îi intervievează, ideea că primarul Chirtoacă pune pe umerii cetăţenilor o povară foarte grea. Autorul materialului nu menţionează care au fost întrebările adresate interlocutorilor, însă, din răspunsuri ne dăm seama că au fost vehiculate sume mari din contract (3-15 milioane de euro), cu scopul de a-i speria şi de a le provoca nemulţumiri faţă de autorităţile municipale.

În pofida străduinţelor reporterului de a le insufla persoanelor intervievate o stare de nemulţumire faţă de decizia luată de primărie, aceştia (trei din patru cetăţeni) salută ideea că, în sfârşit, capitala va avea troleibuze noi. În lipsa unor informaţii veridice şi complexe, cetăţenii respectivi rămân, totuşi, preocupaţi, de avantajele şi dezavantajele afacerii făcute de primărie.

Eşuând în ideea de a arăta nemulţumirea vădita a cetăţenilor, reporterul invocă o altă idee, şi anume, faptul că troleibuzele ce vor fi procurate sunt de o calitate proastă. În susţinerea acestei afirmaţii, în stradă, în locul unde au fost intervievaţi şi ceilalţi cetăţeni este solicitată opinia unui şofer de troleibuze. Acesta a lucrat în parcul nr.1 şi susţine că a existat un troleibuz similar cu cele din Belarus şi care se defecta foarte des. În loc să se deplaseze la faţa locului, să verifice faptele expuse de interlocutor, să discute despre calitatea troleibuzelor cu specialiştii în domeniu, NIT s-a limitat doar la opiniile şoferului, arătând doar imagini cu troleibuzele noi pe tot parcursul interviului. La fel, postul de televiziune a omis alte fapte importante din acest subiect. Nimic nu s-a menţionat despre parametrii tehnici ai troleibuzelor noi: acestea sunt eficiente energetic, consuma cu circa 20-30% mai puţin curent electric, au podeaua joasă, trei uşi duble, acces pentru persoane cu dezabilităţi fizice, sistem electronic de afişaj şi parametri tehnici conform standardelor europene, precum şi scaune din plastic acoperite cu un material moale calitativ. În context, erau binevenite şi unele date statistice despre situaţia din domeniu. De exemplu, faptul că în municipiu circulă 260 de troleibuze, dintre care 200 au termenul de exploatare expirat.

Deşi nu are nimic în comun cu subiectul troleibuzelor, NIT abordează, în continuare, în acelaşi material, subiectul reformelor efectuate de conducerea capitalei în cei patru ani de administrare. Alegând aceeaşi modalitate de abordare - intervievarea cetăţenilor în stradă, care nu e tocmai indicată, sau care solicită neapărat şi alte puncte de vedere (specialişti, funcţionari), autorul materialului sugerează interlocutorilor şi telespectatorilor că în această perioadă primăria nu a făcut nimic, iar cetăţenii nu susţin nimic din ce a mai făcut. Opiniile enunţate poartă un caracter aleatoriu, nu sunt reprezentative şi sunt insuficiente pentru ca, în temeiul lor, să fie trase concluzii generalizatoare. Cu toate acestea, autorul se încumetă să facă generalizări, care într-un final sunt false.

Corectitudine şi echilibrul surselor/pluralismul de opinii

Conform Codului deontologic, pentru a fi corecte şi echilibrate, materialele trebuie să prezinte toate părţile vizate, în special când e vorba despre subiecte controversate şi să trateze în mod egal părţile implicate în dispută.

În subiectul vizat, pe care NIT îl abordează din perspectiva unei probleme de conflict, există câteva segmente în care am identificat elemente ale unui material dezechilibrat, părtinitor şi care, în final, îl plasează, în categoria subiectelor cu mari abateri de la normele şi principiile jurnalistice. În primul caz, mesajul primarului D. Chirtoacă, care apare în cadru, în legătură cu condiţiile contractului, este trunchiat şi selectat astfel ca să explice cu totul altceva decât să riposteze la învinuirile care i se aduc. În al doilea caz, unde se cere cu stricteţe şi punctul de vedere al celei de-a doua părţi, lipseşte opinia specialiştilor referitor la calitatea troleibuzelor şi oportunităţile altor contracte, invocate de reporter şi şoferul de troleibuze. În al treilea caz, în reportaj sunt folosiţi în calitate de surse de informare economiştii şi specialiştii anonimi, care nu sunt credibile, deoarece nu sunt identificate (bănuim că sunt opiniile postului de televiziune). Autorul nu citează şi părerea funcţionarilor sau a primarului general şi nici nu menţionează dacă a încercat să contacteze persoanele respective pentru a răspunde acuzaţiilor care li se aduc. În al patrulea caz, manipularea telespectatorului se produce şi prin selectarea surselor din stradă, iar persoanelor acuzate nu le este solicitată replica, lucru absolut necesar în ştirile de conflict.

Limbajul şi imaginele utilizate

În cadrul reportajului, desprindem cuvinte sau fraze care poartă în sine anumite nuanţe, semnificaţii, aluzii etc. Pentru a păstra imparţialitatea, prezentatorii trebuie să folosească un limbaj neutru, lipsit de calificative". Spre exemplu: „Mulţi fac concluzia că e campanie electorală pe banii capitalei". Cuvântul „mulţi" este folosit impropriu (partizan), deoarece în reportaj este vorba de doar o singură persoană, care nici ea nu afirmă clar acest lucru. La fel expresia: „Oamenii, la rândul lor, nu susţin nimic din ceea ce s-a întâmplat în cei patru ani". Cuvântul „oameni" este folosit incorect, deoarece nu este vorba despre întreaga comunitate, în cazul de faţă chişinăuienii, ci de câteva persoane, care, bănuim, au fost selectate tendenţios de către autor. De asemenea, utilizarea, în acest caz concret, a expresiei „nu susţin nimic", constituie o deviere de la normele limbajului neutru.

Tendenţiozitatea şi manipularea telespectatorilor transpare prin utilizarea termenilor cu conotaţie negativă în majoritatea frazelor din textul jurnalistic, prin maniera în care a fost structurat materialul - primăria nu mai poate controla, la începutul ştirii, şi primăria nu poate lucra, în finalul ştirii - se încearcă inocularea ideii de administrare ineficientă a primăriei de către D. Chirtoacă.

Ridică grave semne de întrebare şi imaginile utilizate în material. Pe fundalul unor afirmaţii cu tentă negativă despre activitatea primarului sau unor problemelor ce ţin de calitatea troleibuzelor, camera de luat vederi este aţintită asupra edilului capitalei care, aflându-se în troleibuz, este vesel şi mulţumit, sugerând că deşi problemele oraşului sunt foarte grave, primarului nu-i pasă.

În concluzie, materialul televizual, analizat prin conceptul, structura şi substanţa lui, a periclitat, în bună parte, realizarea misiunilor editoriale. Reportajul este un model de jurnalism iresponsabil şi părtinitor.

Studiu de caz III: Curier, NIT. 29 aprilie 2011.

Prezentatoare Lia Nichiforova. Material realizat de Sergiu Strungaru.

La 29 aprilie 2011, postul de televiziune NIT a inserat un reportaj întitulat „Dezvăluiri surprinzătoare". Se relatează despre o declaraţie a ex-ministrului justiției, Alexandru Tănase, ex-vicepreşedintele PLDM, precum că în Republica Moldova liderul naţional este un hoţ, care a venit la putere doar pentru a-şi umple buzunarele. Şi din acest motiv ţara noastră parcurge anevoios calea reformelor.

În materialul analizat, constatăm mai multe abateri de la normele şi principiile deontologice. Se atestă lacune şi carenţe serioase în ceea ce priveşte separarea faptelor de opinii şi atitudinea autorului faţă de eveniment. Iată câteva exemple în acest sens: Reporter: „Constatări triste pentru Moldova"; „Această dezvăluire a tulburat opinia publică şi în special a descurajat susţinătorii actualei guvernări"; "Fostul liberal-democrat consideră că anume interesele personale din cercurile guvernamentale împiedică dezvoltarea Moldovei".

La fel, probleme de ordin profesional apar din cauză că jurnaliştii NIT îşi permit să denatureze conţinutul mesajului surselor citate, să scoată din context anumite afirmaţii, să facă generalizări improprii. La o emisiune radio, A. Tănase este rugat să explice de ce Georgia, în ultimii ani, a înregistrat mai multe progrese pe calea reformelor decât Moldova. Răspunsul oferit de interlocutor este prezentat de către autorul reportajului ca fiind dezvăluiri despre situaţia din PLDM şi AIE, promise de A. Tănase, în momentul plecării din acest partid. Făcând trimitere, în calitate de surse, la anumiţi analişti anonimi, reporterul specifică: „dezvăluirile despre mai multe detalii din bucătăria politică a PLDM şi a actualei guvernări". Se face aluzii la faptul că în cadrul PLDM şi AIE ar exista probleme serioase de guvernare.

Comparând comentariile reporterului şi declaraţiile făcute de A. Tănase, care sunt rupte dintr-un context mai larg, observăm că ele sunt în discordanţă. Reporter: "Întrebat de ce la noi nu se procedează la fel, fostul ministru a spus tranşat pentru că la noi liderul naţional este un hoţ"; Tănase: "Şi fiindcă noi avem nevoie în Moldova de ceva similar când în fruntea ţării, liderul naţional nu ar fi fost hoţ şi nu ar fi venit ca să-şi umple buzunarele cu bani (...). Dar atunci când şeful vinde funcţii şi cel care cumpără, el pentru ce dă banul, îi scoate de la alţii şi transmite mai departe șefului (...)".

În această intervenţie, A. Tănase s-a referit la sistemul corupt, care s-a înrădăcinat în Moldova pe parcursul mai multor ani, şi despre care în societatea moldovenească se vorbeşte încă de la proclamarea independenţii. La rândul său, jurnalistul denaturează mesajul, lăsând să se înţeleagă că vorbitorul a avut în vedere starea de lucruri existentă în timpul actualei guvernări.

Pe parcursul reportajului constatăm, de asemenea, exemple de nerespectare a pluralismului de opinii. Reporterul menționează opiniile unor cetăţeni, exprimate pe reţelele de socializare şi forumuri, care acuză actuala guvernare de faptul că se îmbogăţeşte pe seama poporului. Deşi este un subiect conflictual, părerea celor învinuiţi lipseşte, cu desăvârşire. Se întrevede tendenţiozitatea postului de televiziune NIT, scopul urmărit fiind denigrarea AIE.

Materialul analizat reprezintă şi un exemplu elocvent de selectare şi utilizare a imaginilor, cu scopul de a manipula opinia publică. Acest fapt este mai vizibil în partea a doua a reportajului. Pe fundalul declaraţiilor lui A. Tănase, în care acesta pledează pentru un sistem de guvernare incoruptibil, sunt difuzate imagini cu liderii AIE (o aluzie că aceştia sunt lideri naţionali hoţi) bine dispuşi, mulţumiţi de viaţă. Aceste imagini sunt intercalate cu secvențe în care apar copii, femei, bătrâni flămânzi, dezbrăcaţi etc. (o altă aluzie la faptul că oamenii trăiesc foarte rău pe timpul actualei guvernări). Într-un final, telespectatorilor li se inoculează o stare de nemulţumire şi dispreţ faţă de autorităţile statului.

Utilizarea unor cuvinte şi expresii negative, de felul: „hoţ", „umple buzunarele cu bani", „ţara se duce de râpă", suprapuse pe imagini in care apar protagoniştii reportajului - PLDM sau AIE , urmăreşte același scop - de a-i discredita în faţa telespectatorilor.
În concluzie, materialul este marcat de deficienţe grave de ordin profesional şi etic. Într-o manieră tendenţioasă, reportajul prezintă în lumină negativă autorităţile statului. El poate fi considerat drept o mostră de manipulare a opiniei publice.


Studiile de caz apar în cadrul Campaniei „Media Literacy", prilejuită de Zilele Libertăţii Presei. Proiectul este finanţat de Misiunea OSCE în Republica Moldova

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T