Bătuţi de soartă şi de stat

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

România vrea să le ajute specialiştilor moldoveni să se întoarcă acasă

Ştirile zilei

• AZI.md îşi schimbă formatul şi conţinutul editorial, Centrul pentru Jurnalism Independent, 5 august 2011, 11:55
• Tinerii moldoveni vor la studii în România, Info-Prim Neo, 4 august 2011, 13:41
• PNUD: Creşterea economică a Moldovei s-a datorat preţurilor crescute la alimente în lume, Radio Europa Liberă, 4 august 2011, 13:37
• Procurorii cercetează cazul agresării lui Oleg Brega, MONITOR MEDIA, 4 august 2011, 13:35
• Chişinăul va avea un buget mai mare cu jumătate de miliard, Info-Prim Neo, 3 august 2011, 15:23
• Fost deputat: Mihai Ghimpu - cel mai slab deputat din primul parlament al R. Moldova, Jurnal.md, 3 august 2011, 15:15

Caracter text

„Am propus Ministerului Educaţiei să gândească nişte burse de specializare de tipul stagiilor sau burselor post-universitare care să se adreseze tinerilor profesionişti din Republica Moldova care au deja un loc de muncă. Acestora urmează să li se ofere o experienţă profesională şi educativă nouă, dar care să fie într-o oarecare măsură obligaţi să se întoarcă la situaţia profesională pe care au lăsat-o în urmă. Este un sistem în România care s-a creat de către Guvernul Năstase prin bursele Guvernului României. El s-a adresat tinerilor profesionişti şi care funcţiona în termenii aceştia. Se lua un proaspăt absolvent care îşi dorea un master la o universitate occidentală, Guvernul se angaja că îi îngheţe locul de muncă pe perioada stagiului. Mai mult decât atât, statul se angaja să stimuleze financiar competenţele dobândite în străinătate, creându-se poziţiile de expert european printr-o legislaţie specială şi un sistem de salarizare distinct pentru aceşti oameni care au contribuit după aceea la efortul de integrare europeană a României", a spus Marius Lazurcă.

Ambasadorul a făcut aceste precizări în contextul evaluării politicii de burse a României în raport cu studenţii şi elevii din Republica Moldova în perioada ultimilor circa 20 de ani.

„Politica de burse a României în raport cu Republica Moldova a fost, poate, lucrul cel mai consecvent şi, poate, cel mai pozitiv sau cu efectele cele mai pozitive pe care România le-a făcut pentru Republica Moldova, dar şi în propriul ei beneficiu, până la urmă", a afirmat diplomatul.

El a recunoscut că, până în prezent, nu s-a făcut o evaluare calitativă „cu mare acurateţe" a acestui fenomen. „Suntem, pe de o parte, în faţa acestei constatări că nu avem o imagine foarte limpede asupra a ceea ce am făcut, pe de altă parte, suntem permanent în prezenţa efectelor pozitive pe care le putem atribui acestei politici, efecte care, spuneam, sunt în egalul beneficiu al Republicii Moldova, dar şi al României. Şi am să vă dau un exemplu: România, ca şi toate statele europene, începând de la Marea Britanie, Franţa, Germania şi până la noi, este victima, dacă doriţi, sau subiectul, în termeni mai neutri, unui fenomen recent, dar foarte puternic şi anume plecarea medicilor. În România această nevoie este suplinită de personal medical din Republica Moldova. Şi trebuie să vă spun că mulţi dintre ei au beneficiat de acest sistem de burse, deci, putem avea în faţa ochilor un mijloc de a cuantifica acest efect. Foarte mulţi dintre ei, în întreaga Românie, îşi găsesc activitate profesională demnă de pregătirea lor, care ni se spune că este foarte bună", a afirmat Marius Lazurcă.

„Ceea ce eu mi-aş dori, este ca România să nu se expună criticii că favorizează fenomenul de „brain-drain" (scurgere a creierilor- n.r.) din Republica Moldova şi anume că, alături de alţii, fură inteligenţă, competenţă, expertiză din Republica Moldova prin diverse metode. De aceea am propus de anul trecut Ministerului Educaţiei să gândească acel sistem de burse", a spus ambasadorul României la Chişinău.

© Toate drepturile rezervate. Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al IPN.