Bătuţi de soartă şi de stat

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Studiu de caz: Curier, NIT. 24 iunie 2009. Material realizat de Victoria Filip

Ştirile zilei

• AZI.md îşi schimbă formatul şi conţinutul editorial, Centrul pentru Jurnalism Independent, 5 august 2011, 11:55
• Tinerii moldoveni vor la studii în România, Info-Prim Neo, 4 august 2011, 13:41
• PNUD: Creşterea economică a Moldovei s-a datorat preţurilor crescute la alimente în lume, Radio Europa Liberă, 4 august 2011, 13:37
• Procurorii cercetează cazul agresării lui Oleg Brega, MONITOR MEDIA, 4 august 2011, 13:35
• Chişinăul va avea un buget mai mare cu jumătate de miliard, Info-Prim Neo, 3 august 2011, 15:23
• Fost deputat: Mihai Ghimpu - cel mai slab deputat din primul parlament al R. Moldova, Jurnal.md, 3 august 2011, 15:15

Caracter text

Rapoartele de monitorizare, care vor fi date publicităţii săptămânal, vor conţine analize de conţinut ale buletinelor de ştiri, iar în cazurile în care vor fi constatate carenţe grave, acestea vor fi analizate în Studii de caz,  care vor apărea la rubrica Mass-media audiovizuale în campania electorală.

Studiu de caz:

Curier, NIT. 24 iunie 2009. Material realizat de Victoria Filip

 La 24 iunie, postul de televiziune cu acoperire cvasi-naţională NIT a reluat subiectul privind acuzaţiile de corupţie lansate de un grup de reprezentanţi ai companiilor de transport de pasageri la adresa Primăriei Chişinău şi a primarului Chirtoacă, care participă în campanie pe listele Partidului Liberal.

În materialul pe care prezentatorul emisiunii Curier în limba română de la 21.30 îl numeşte investigaţie, jurnalista de la NIT nu încearcă să dezvolte subiectul şi nici nu lansează vreo ipoteză pe care şi-ar fi propus să o investigheze, ci reia acuzaţiile lansate de transportatori la 23 iunie, la o conferinţă de presă. 

Materialul, care durează în jur de 2 minute, nu întruneşte nici în cea mai mică măsură rigorile unei anchete reportericeşti, dar nici a unei ştiri sau a unui sondaj în stradă. Informaţia prezentata este unilaterală,  tendenţioasă şi dezechilibrată, autoarea eşuând la capitolul documentare, citarea unor surse credibile şi prezentarea de probe ce-ar fi susţinut acuzaţiile de corupţie. Autoarea nu citează şi părerea funcţionarilor de la primărie şi a lui Dorin Chirtoacă şi nici nu menţionează dacă a încercat să găsească persoanele respective pentru a răspunde acuzaţiilor care li se aduc. 

Lipsa de imparţialitate şi faptele neseparate de opinie transpar chiar din prima frază a lead-ului (Curier, ediţia în limba rusă, 20.00), citit de prezentatorul din studio: “Apetitul nesăţios al funcţionarilor din capitală a devenit de nesuportat pentru transportatori” (trad. noastră). Aceasta afirmaţie nu este atribuită niciunei surse, de unde deducem că aceasta este părerea personală a autorilor.

Deşi în fraza introductivă care precede inserturile se spune că „filmaţi în cadrul unei proprii investigaţii şoferii au recunoscut că taxele sunt percepute în funcţie de rută, acestea variind intre 5 mii şi 8 mii de euro” (Curier, ediţia în limba română, 21.30), afirmaţiile respective nu se conţin în răspunsurile surselor citate. Răspunsurile confuze pe care le dau prima şi a treia sursă denotă că întrebările au fost formulate astfel încât să se obţină răspunsuri ambigue.

Text reporter:  „Întrebaţi cum se obţine fişa de rută, act prin care unui proprietar de microbuz i se permite să transporte persoane, unii şoferi au strecurat taxe de zeci de mii de euro percepute neoficial de funcţionari de la primărie”. Inserturile care urmează nu susţin această afirmaţie a reporterului.

 Insert 1.

Şofer: “Depinde de maşină, din ce an e. Eu ştiu…”

Reporter: „… o sumă mai potrivită”

Şoferul: „Ajunge la 27 -  27 de mii”.

Reporter: „De euro, da?”

Aşa cum reporterul nu a inserat  în material întrebarea pe care a adresat-o şoferilor, din răspunsuri se poate deduce că unii intervievaţi răspund la întrebări ce ţin de costul iniţierii unei rute în general (costul unei maşini, care depinde de anul fabricării, dar şi alte cheltuieli aferente pe care le presupune administrarea unei rute), şi nu se referă la şpaga de zeci de mii de euro plătită funcţionarilor, aşa cum afirmă reporterul. 

Insert 2.

Şofer: „Neoficial? Ei, asta se-începe de-amu. Ştiţi ce-i asta? Asta-i razvod (şmecherie, n.n.), ştiţi. Să vezi, să… Nu. Aicea va duceţi la primărie şi întrebaţi – dle primar, cat costă o rută?”

Reporter: „Nu-i corect, eu de exemplu vreau ca lumea sa ştie…”

Nu este clar de ce autoarea a ales sa includă în material a doua sursă, care nu prezintă o nouă perspectivă, nici nu confirmă sau infirmă acuzaţiile iniţiale. Mai mult, judecând după tonalitatea cu care răspunde, persoana este iritată  şi vede în întrebarea reporterului o încercare de a-l atrage în nişte jocuri neoneste (razvod-ul la care se referă).

Text reporter: „Alţi şoferi au refuzat să spună numele celor care percep taxe pentru retribuirea rutelor de maxitaxi dar şi pentru fişa de rută a maşinilor, dar au lăsat să se înţeleagă că o asemenea practică există totuşi la primărie”.

Insert 3.

Şofer: „Cât îţi spune atâta trebuie să dai. Cum te înţelegi cu omul”.

Reporter: „Eu ştiu că costă undeva costa la 27 de mii anul ăsta. E real aşa ceva?”

Şofer: „Nu, nu-i adevărat. 27 de mii? Ce costa?”

Reporter: „Ruta”.

Şofer: „Cu tot cu automobil? Depinde de pe ce marşrut e. Nu toate marşruturile dau acelaşi venit, de-o pildă. Că la unul e mai buna ruta, de-o pildă 103, 160, da alte rute – nu. 27 de mii nu mai dă nimeni pe autocamion cu tot cu rută”.

Reporter: „Dar cât?  20 de mii ?”

Şofer: „Aşa ceva, în jur. Depinde şi din ce an e maşina”.

Această informaţie ambiguă lasă loc de interpretări. Intervievatul, confuz de modul în care a fost formulată întrebarea, încearcă să precizeze ce anume vrea să afle reporterul. Chiar dacă din dialog a fost omisă prima întrebare a reporterului, din discuţie este evident că jurnalista vrea să ştie „cât costă o rută”, şi nu cât costă, neoficial, aşa-numita fişă de rută la care face referire anterior. Faptul că şi prima, şi a treia persoană fac referire la anul de fabricare a maşinii indică clar că acestea se referă la iniţierea unei rute ca afacere, fapt confirmat şi de afirmaţia „27 de mii nu mai dă nimeni pe autocamion cu tot cu rută”.

Cuvintele-cheie „şpagă”, „taxe neoficiale”, „mită” nu apar în răspunsurile surselor, chiar dacă autoarea materialului încearcă în textul însoţitor să acrediteze ideea că şoferii ar acuza primăria de corupţie şi că ar plăti taxe neoficiale  între 5 şi 8 mii de euro.

Ridică grave semne de întrebare şi imaginile utilizate în material. La începutul discuţiei, imaginea celei de-a treia persoane intervievate apare în cadru, din care poate fi uşor recunoscuta, după care obiectivul camerei este fixat pe ramurile unui copac din preajmă. Recurgerea la acest procedeu ar putea avea câteva explicaţii – fie persoana nu a fost de acord să fie filmată, şi totuşi reporterul a inclus în cadrul imaginea sa, fie acest lucru s-a făcut pentru a manipula mai uşor textul audio.

În concluzie, prin materialul respectiv, NIT încalcă flagrant standardele etice şi profesionale, dar şi Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale în alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova. 

Studiul de caz apare în cadrul Proiectului de monitorizare a mass-media audiovizuale în campania pentru alegerile parlamentare anticipate 2009, implementat de Centrul Independent de Jurnalism în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte COALIŢIA 2009. Proiectul este finanţat de National Endowment for Democracy. Opiniile exprimate în rapoarte aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorului.