Bătuţi de soartă şi de stat

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

R. Moldova - poligon pentru testarea tehnologiilor electorale murdare (II)

Ştirile zilei

• AZI.md îşi schimbă formatul şi conţinutul editorial, Centrul pentru Jurnalism Independent, 5 august 2011, 11:55
• Tinerii moldoveni vor la studii în România, Info-Prim Neo, 4 august 2011, 13:41
• PNUD: Creşterea economică a Moldovei s-a datorat preţurilor crescute la alimente în lume, Radio Europa Liberă, 4 august 2011, 13:37
• Procurorii cercetează cazul agresării lui Oleg Brega, MONITOR MEDIA, 4 august 2011, 13:35
• Chişinăul va avea un buget mai mare cu jumătate de miliard, Info-Prim Neo, 3 august 2011, 15:23
• Fost deputat: Mihai Ghimpu - cel mai slab deputat din primul parlament al R. Moldova, Jurnal.md, 3 august 2011, 15:15

Caracter text

Nu e vorba fraudele depistate in scrutinul din 5 aprilie, contestat vehement de mai multe formatiuni politice, ci de alegerile din 29 iulie, care s-au desfasurat cu foarte multe ilegalitati, trecute insa sub tacere.

Mortii continua sa fie “alegatori” in R. Moldova

Desi problema prezentei persoanelor decedate in listele electorale a fost una pe larg discutata in societatea din Republica Moldova in ultimul timp, la alegerile parlamentare din 29 iulie situatia a ramas practic neschimbata. In listele electorale au ramas o multime de astfel de “alegatori”.

Olga Straton, director executiv al Asociatiei pentru promovarea clinicelor juridice, a comunicat ca, spre exemplu, la sectia de votare nr. 229 din Chisinau, in listele electorale au figurat mai multe persoane decedate, cum ar fi Gheorghiev Mihail, care a fost inclus in lista pe adresa str. Grigore Ureche 48; la sectia de votare nr. 161 - Prodan Ana, str. G. Latina 17, Cocer Raisa, str. P. Zadnipru 14/1, Malenco Sergiu, str. P. Zadnipru 14, Maimescu Valeriu, str. G. Latina 17/1.

Alegatori “fantome”

Ca si in alegerile precedente, in listele electorale au fost introdusi alegatori care pur si simplu nu existau. Cel putin, pe adresele la care au fost indicati. Potrivit Olgai Straton, spre exemplu, in apartamentul nr.117, situat pe strada Florilor 32, a fost inclusa Verhovscaia Olga care nu are domiciliul pe aceasta adresa; in apartamentul nr. 2, situat pe str. Zelinschi 36/6 a fost inclusa in liste Cojocari Marfa, anul nasterii 1914, despre care proprietarul apartamentului nu stie nimic. In listele electorale ale sectiilor de votare nr. 32, 54, 56, 11 din Balti au fost incluse mai multe “persoane-fantoma”. De exemplu: Vidras Ludmila si Ermolaeva Nadejda – str. Conev 30/15, Onopcenco Zinaida - str. Alexandru cel Bun 34/7, Babaeva Alexandra – str. Alexandru cel Bun 28/46, Tcaci Stefan - str. Sevcenco 91/15.

La sectia 166 Chisinau, pe adresa M. Sadoveanu 28, ap.222 au fost incluse 4 persoane straine cu numele de familie Andronici, despre care iarasi proprietarii reali nu stiau nimic.

Culmea a fost ca “alegatori fantome” au fost plasati chiar si in casele liderilor politici. Astfel, Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, cand s-a prezentat la sectia de votare, a gasit in casa sa inscrise doua persoane straine.

“Evident ca am semnalat aceasta neregula functionarilor electorali, urmand sa fie inlaturata”, a declarat Vlad Filat.

Am discutat la aceasta tema si cu Vasile Garbuz, coordonator al echipei de observatori din cadrul Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului pentru orasul Balti. “Noi am verificat listele electorale din cadrul a cinci sectii de votare. In aceste liste, care au fost utilizate la alegerile din 29 iulie, erau incluse numeroase persoane, care demult nu mai locuiau pe adresele respective. De altfel aceste liste au fost utilizate si la 5 aprilie. Aceasta denota ca autoritatile publice locale, desi au fost obligate sa reinnoiasca listele electorale pentru alegerile anticipate, nu au facut nimic in pentru a le face mai bune”, a declarat el.

Votul in locul altei persoane

In alegerile din 29 iulie, din nou, au fost inregistrate cazuri cand unele persoane au votat, intentionat sau din neatentia membrilor birourilor, in locul altor alegatori.

Un caz cu totul iesit din comun a fost inregistrat la sectia de votare nr. 4 din orasul Drochia. Valentina Cebotari, coordonator al echipei de observatori LADOM pentru raionul Drochia, ne-a relatat ca pe lista electorala, in dreptul cetatencei Mariana Bejan erau doua semnaturi si nici una nu apartinea acesteia. “Sosita la sectie, Mariana Bejan a constatat ca pentru ea deja se votase. Valentina Conisescu, membrul comisiei de la PCRM, ridica nedumerita din numeri, fara a putea explica cazul”, a spus ea.

Rima Placinta, asistent de proiect in cadrul Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului, spune ca astfel de cazuri au fost depistate in mai multe localitati ale tarii: la sectia Nr. 4 din Cahul - pentru Munteanu Alexandr, care este plecat peste hotare de 6 ani si in lista electorala se afla la Nr. 1476, cineva a votat, caz depistat de mama si fratele persoanei in cauza; la sectia Nr. 13 din Orhei - alegatorul Vasile Mitu a depistat ca in dreptul numelui sau este deja semnat precum ca a votat; alegatorul Ion Popusoi, domiciliat in Cimislia, a constatat ca in locul lui a votat deja cineva.

Unii alegatori au fost inclusi in liste de doua ori, iar intr-un caz - de 52 (!) ori

Potrivit Rimei Placinta, spre exemplu, in listele electorale ale sectiilor Nr.1, Nr.3 din Causeni au fost depistate mai multe cazuri cand o persoana era inscrisa de doua ori. La sectia de votare Nr. 198 din mun. Chisinau, un alegator a fost inclus dublu in listele electorale: sub numele Tacu Fiodor si sub numele Tacu Tudor.

La sectia Nr. 180 din Chisinau, unei persoane i-au fost eliberate doua buletine de vot si ambele au fost introduse in urna de vot. La sectia de votare Nr. 226 s-a incercat introducerea in urna de vot a doua buletine de vot de catre o singura persoana (votat PCRM).

Dar “cireasa de pe tort” a fost cazul de la sectia Nr.7 din Cimislia, unde un alegator a fost inscris in lista electorala de 52 (!) de ori, cu date diferite de buletin.

Comunistii – extrem de preocupati de votarea cu urna mobila

Desi legislatia in vigoare a Republicii Moldova prevede clar modalitatea in care persoanele ce nu pot sa se deplaseze la sectia de votare in ziua alegerilor solicita urma la domiciliu, nu se stie de ce rolul de “avocat” al acestei categorii de persoane si l-au asumat indeosebi reprezentantii Partidului Comunistilor.

Spre exemplu, la sectia Nr.8 din Caplani, r-nul Stefan Voda, reprezentantul PCRM a adus 17 cereri tapate pentru votarea la domiciliu; la sectia Nr.29 din Talmaza, r-nul Stefan Voda, un membru al PCRM a adus in sectia de votare 24 de cereri privind votarea la domiciliu; la sectia Nr. 5 din Antonesti, r-nul Stefan Voda, reprezentantul PCRM a prezentat 24 cereri pentru urna mobila; un membru al PCRM a adus in sectia de votare Nr.54 din localitatea Zaicani, r-nul Riscani, 104 cereri pentru votarea la domiciliu; membrul Consiliului electoral raional din Causeni din partea PCRM a transmis la sectiile de votare din oras listele persoanelor care au solicitat sa voteze la domiciliu etc.

Straniu, dar se pare ca multe persoane pentru care comunistii au solicitat urna mobila la domiciliu nici nu stiau de aceasta. Spre exemplu, la sectia Nr.5 din Causeni, din 24 de alegatori care erau inclusi in listele electorale suplimentare pentru a vota la domiciliu, 16 s-au prezentat si au votat in sectie.

Vera Ciuhcitu, coordonator al echipei de observatori din orasul Causeni, a spus ca o situatie similara s-a inregistrat si la sectia de votare Nr.1 din acest oras. “Presedintele biroului sectiei de votare a acceptat lista cu 57 persoane care solicitau votarea la domiciliu, dintre care unele la acea ora reusise sa voteze la sectia de votare”, a spus ea.

250 de lei si un pahar de tuica pentru un vot in favoarea comunistilor

Rima Placinta a spus ca, la sectia de votare Nr. 56, Slobozia Mare, Cahul, Belali Vasile, presedinte al OT a PCRM in Slobozia Mare, Covalgiu Petru, observator PCRM, Iatco Iacob, membru PCRM, faceau agitatie electorala pe teritoriul sectiei de votare, insoteau persoanele dupa ce ieseau din sectie la magazin, servindu-le cu bauturi alcoolice.

“In acelasi timp, a fost depistat un grup de 5-6 femei, care asteptau remunerarea pentru votul dat pentru PCRM, de la aceleasi persoane sus-numite. Unele din ele au intrat in posesia acestor bani in suma de 250 lei (circa 23-24 USD), iar altele au fost ignorate, revoltandu-se si facand scandal. Observatorul LADOM, Cojan Constantin, medic in satul Colibasi, care a semnalat acest caz, a fost avertizat de persoane din grupul de membri ai PCRM ca i se vor crea probleme si nu se va retine la locul de munca pe care il are de mult timp”, a comunicat ea.

In satul Bogzesti din raionul Telenesti, cetateanul Vitalie Mereuta oferea alegatorilor vin, indemnandu-i sa voteze pentru PCRM, iar in raza de 50 de metri de la sectia de votare un grup de cetateni preparau frigarui si serveau alegatorii. De asemenea, in magazinul din apropiere se realizau produse alimentare, detergenti, bauturi din contul primarului de Bogzesti, reprezentant al PCRM.

In mai multe sectii de votare, functionarii electorali si observatorii au fost surprinsi indicandu-le alegatorilor pentru cine sa voteze. Spre exemplu, la sectia de votare Nr.2 din orasul Telenesti observatorul din partea PCRM, E. Demihova, incerca sa influenteze alegatorii sa voteze pentru PCRM. Membrii biroului sectiei de votare din satul Leuntea, r-nul Causeni, indicau alegatorilor sa voteze pentru concurentul Nr.1 din buletinul de vot (PCRM). La sectia Nr. 61 Chisinau observatorii PCRM I. Socolov si V. Baretenev au influentat votul alegatorilor si au facut agitatie in interiorul sectiei. La sectia Nr. 196 din Chisinau membrii biroului influentau alegatorii sa voteze pentru PCRM.

Apropo, in ziua alegerilor, in multe sectii de votare se aflau persoane neautorizate care, prin prezenta lor, influentau alegatorii. Spre exemplu, la sectia de votare Nr. 51 din localitatea Rudi, r-nul Donduseni, primarul satului, Raneta Zinaida, din partea PCRM, s-a aflat toata ziua in incinta sectiei de votare; la sectia Nr.14 din Surchiceni, r-nul Causeni, primarul Borzin Maria s-a aflat mai mult timp in sectia de votare; la Soldanesti, reprezentantul PCRM, Djumber Todua, neavand nici o acreditare, s-a aflat timp indelungat in sectia de votare din satul Cot, iar candidatul de pe listele PL, Leonid Paerele, a stat timp indelungat in sectiile din Soldanesti; in r-nul Telenesti, in satele Banestii Vechi, Chistelnita, Ghiliceni, primarii adesea erau prezenti in sectiile de votare.

Multi primari nu s-au sinchisit sa transporte singuri alegatorii la sectiile de votare, ceea ce, de asemenea, este o influenta asupra lor. Spre exemplu, la sectia Nr.13 din localitatea Corjova, r-nul Criuleni, fiul observatorului din partea PCRM, Gorceac Mihail, a transportat alegatorii cu microbusul propriu; primarul s. Leuntea, r-nul Causeni, transporta cu automobilul alegatori la sectia de votare; in r-nul Glodeni, s. Soroca, au fost observate doua automobile, inclusiv automobilul de serviciu al primarului de Glodeni, care au transportat persoane de varsta a treia la votare in or. Glodeni; in sectia Nr. 11/20 din r-nul Cimislia, primarul a transportat cu masina de serviciu mai multe persoane la sectia de votare, din care doua in stare de ebrietate; in satul Ion Voda, comuna Ciutulesti, raionul Floresti, Natalia Mihailuta, director de scoala, facea agitatie in favoarea PCRM locuitorilor din Ioan Voda, cu viza de domiciliu in Ciutulesti, apoi forma grupuri a cate opt persoane si le transporta cu autoturismul la sectia de votare din Ciutulesti etc.

Cetateni lipsiti de dreptul constitutional de a vota

In alegerile din 29 iulie s-au depistat cazuri fara precedent – lipsirea directa a unor cetateni de dreptul lor de a vota. Un exemplu in acest caz este cel al doua batrane din orasul Balti. “Doamnele Secareanu (str. Parhomenko) si Dabija (str. Parhomenko), care urmau sa-si exercite dreptul de vot la sectia Nr. 29 din acest oras, nu au fost incluse in listele de votare. Nestiind acest fapt, de dimineata ele au solicitat votarea la domiciliu. Abia seara au fost anuntate ca ele, posibil, sunt incluse la alt sector, care la fel nu le-a acceptat. Fiind incluse in listele electorale la alegerile precedente, acum ele nu s-au mai regasit si astfel li s-a interzis sa voteze”, a spus Rima Placinta.

Un alt exemplu in acest sens este sectia de votare Nr. 217 din Floresti unde au fost atestate cazuri cand cativa alegatori au venit de la tara, spunand ca ei acolo nu au putut vota (chiar daca aveau acolo domiciliul), deoarece viza de resedinta le este la Chisinau. Studentii au venit la Chisinau sa voteze, insa viza de resedinta era expirata si nu le-a fost eliberat nici un buletin de vot. Numai in Floresti s-au inregistrat 115 asemenea cazuri.

“Caruselul”

In alegerile din 29 iulie 2009 s-au inregistrat mai multe indicii ca in Moldova a fost utilizata una dintre cele mai cunoscute metode de fraudare a alegerilor – “caruselul”, care este, totodata, si una dintre cele mai greu de depistat. Schema folosita in acest caz este simpla: alegatorului i se inmaneaza un buletin in care deja este aplicata stampila “votat” in dreptul unui anumit concurent electoral; el se prezinta la sectie, ia un buletin curat, se duce in cabina de vot, dupa care iese si introduce in urna buletinul stampilat cu care venise; buletinul curat il intoarce celui care i-a dat un buletin stampilat si primeste o recompensa financiara.

In timpul alegerilor din 29 iulie au fost inregistrate cazuri concrete cind stampilele “Votat” au ramas un timp fara supraveghere, au fost scoase in afara sectiilor de vot, au disparut buletine curate, au fost depistate buletine curate in cabina de vot, au fost depistate buletine in afara sectiilor de votare etc.

Spre exemplu, in raionul Ocnita, s. Garbova, la prezentarea actelor si a materialelor la Consiliul Electoral Raional nu s-a ajuns o stampila “Votat”; in r-nul Ocnita, localitatea Otaci, a ramas o stampila “Votat” in Biroul Electoral, urmand sa fie adusa mai tarziu la Consiliul Electoral Raional; la sectia Nr. 1 din Cimislia, la numararea voturilor, au fost depistate doua buletine impaturite impreuna, dintre care unul era stampilat pentru PCRM, iar altul era gol; in sectia Nr. 30 din Straseni o persoana a iesit cu buletinul de vot din sectia de votare si la 15 m de la sectie a fost intoarsa inapoi; la sectia Nr. 238 din Chisinau in locul unui buletin de vot lipsa, in urna a fost depistata o foaie alba curata de exact aceleasi dimensiuni; la sectia Nr. 205 din Chisinau doi alegatori au scos buletinele din sectie; la sectia Nr. 48 din Chisinau in cabina de vot a fost depistat un buletin uitat sau lasat intentionat.

Cel mai grav caz de acest fel s-a intimplat insa la sectia de votare Nr. 1 din Cahul. Acolo, stampila “Votat” a fost scoasa din sectie de catre observatorul PCRM, Elaschin Alexei. Acesta a fost ajuns din urma de catre un membru al biroului la sesizarea observatorilor, la aproximativ 150 metri de la sectia de votare. Elaschin a motivat ca stampila avea unele defectiuni si el vroia s-o repare. A fost scrisa contestare la Consiliul Electoral de Circumscriptie Nr. 7, Cahul, insa, in loc ca observatorul sa fie eliminat din sectia de votare, lui i s-a permis sa urmareasca procesul pana la urma, astfel fiind incalcate prevederile Codului Electoral.

Un indiciu in acest sens poate fi si discrepanta intre numarul buletinelor de vot eliberate de catre CEC si numarul buletinelor de vot notate in procesele-verbale de totalizare a rezultatelor votarii de catre birourile electorale raionale, depistata de Partidul Popular Crestin Democrat.

Reprezentantul acestei formatiuni, Radu Busila, sustine ca 3 204 buletine de vot pur si simplu au disparut. “Spre exemplu, pentru sectiile de votare din capitala CEC a eliberat, conform actului de transmitere-primire, 683 398 de buletine de vot, dar in procesul-verbal de totalizare a alegerilor se gasesc doar 680 461 de buletine, diferenta fiind de 2 937 de buletine de vot. Unde sunt aceste buletine?”, a intrebat el.

Seful staff-ului electoral al PPCD, Dinu Turcanu, afirma ca aceste buletine puteau fi lesne folosite pentru fraudarea alegerilor dupa metoda “carusel”. “Este foarte bine cunoscuta procedura “morisca”, zisa si “caruselul”, atunci cand cu un buletin se poate vota de peste 100 de ori. Si daca, de exemplu, inmultim buletinele disparute din Chisinau la o suta, atunci cifra devine una destul de mare”, sustine Dinu Turcanu.

Listele electorale au fost secretizate

Comportamentul Comisiei Electorale Centrale (CEC) a fost unul destul de straniu in ambele campanii electorale din 2009 din Moldova, dar in special inainte de alegerile din 29 iulie. Astfel, daca in alegerile din 5 aprilie 2009, accesul la listele electorale a fost unul liber, fiecare putand verifica daca s-a votat pentru cetateni morti, plecati peste hotare etc., apoi, cu cateva zile inainte de alegerile din 29 iulie, Curtea Suprema de Justitie a Republicii Moldova a adoptat o hotarare prin care a interzis accesul la listele electorale.

“Consideram corecta aceasta decizie, deoarece listele electorale contin informatie cu caracter personal, care nu trebuie facuta publica”, a declarat Iurie Ciocan, secretarul CEC.

Articolul 8 “Accesul la informatia cu caracter personal” din Legea cu privire la protectia datelor cu caracter personal in alineatul 1 prevede ca “Informatia cu caracter personal o constituie datele ce se refera la o persoana privata identificata sau identificabila, a carei dezvaluire ar constitui o violare a intimitatii persoanei, face parte din categoria informatiei confidentiale despre persoane. In sensul prezentei legi, nu constituie informatie confidentiala datele ce tin exclusiv de identificarea persoanelor (date ce se contin in buletinele de identitate)”.

In listele electorale, pe langa informatia din buletinele de identitate, mai este doar informatia privind domiciliul persoanei. Probabil, instanta a avut in vedere aceasta informatie, desi, atat timp cat ea a fost publica si la ea au avut acces practic oricine, nu s-a inregistrat nici o plangere din cauza cuiva ca i s-ar fi incalcat dreptul la protectia datelor cu caracter personal.

Totodata, Vasile Spinei, presedintele Centrului “Acces-Info”, afirma ca “listele electorale trebuie sa fie publice si nu exista nici un temei pentru secretizarea lor printr-o decizie a Curtii Supreme de Justitie”.

“Datele ce se contin in listele electorale nu pot fi considerate confidentiale, deoarece, inainte de alegeri, ele se afiseaza si fiecare cetatean le poate consulta. Aceasta decizie a Curtii este un pas inapoi in ceea ce tine de liberul acces la informatie in Republica Moldova”, a declarat Vasile Spinei.

Pozitii confuze ale observatorilor si actorilor politici

Chiar daca frauda a fost prezenta in alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, aprecierile observatorilor si actorilor politici au fost usor confuze. Daca in alegerile din 5 aprilie 2009, observatorii inclinau sa creada ca scrutinul a fost, in linii mari unul corect, iar partidele de opozitie pretindeau ca frauda a fost masiva, acum pozitiile s-au schimbat: observatorii locali pretind ca alegerile au fost partial libere si partial corecte, cei straini afirma ca, in linii mari, alegerile au corespuns standardele internationale, iar partidele (poate cu exceptia PPCD) formuleaza o pozitie putin neclara – fraude au avut loc, dar nu se stie in ce masura acestea au putut influenta rezultatul final. Cel putin, nici un partid (iarasi, cu exceptia PPCD) nu a sesizat Curtea Constitutionala.

Reprezentantul unei formatiuni politice ne-a explicat, sub protectia anonimatului, acest comportament straniu. “Fraude au avut loc si este evident ca, in mare parte, au fost comise de reprezentantii Partidului Comunistilor, aflat la guvernare. Daca nu erau aceste fraude victoria democratilor in alegeri era si mai clara. Or, democratii au obtinut doar 53 de locuri din 101 in Parlament. Dar am inteles ca nu are sens sa te adresezi la Curtea Constitutionala. Ne-am adresat dupa alegerile din 5 aprilie si am adus o multime de dovezi ca alegerile au fost fraudate, dar nu a fost nici un efect – instanta pur si simplu ne-a ignorat. Important este ca acum am reusit sa debarcam comunistii de la putere si putem implementa cu adevarat in tara standardele democratice”, a declarat sursa citata.

Atat pe 5 aprilie, cat si pe 29 iulie, Misiunea OSCE/ODIHR a acreditat cate 230 de observatori. Am solicitat purtatorului de cuvant al Misiunii, Jens-Hagen Eschenbaecher, informatii privind costul acestor misiuni in Moldova. Din pacate, el a mentionat ca nu poate sa ne ofere informatii in acest sens. Totusi pe site-ul http://www.osce.org/documents/html/pdftohtml/36673_en.pdf.html este publicat un document privind cheltuielile pentru un observator international pentru alegerile din 5 aprilie, 2009. Acolo se precizeaza ca cheltuielile au crescut simtitor comparativ cu ultima misiune trimisa la alegerile locale din 2007. In total, pentru sapte zile in Moldova, cu cazare intr-un hotel nu mai scump de 100 euro, Misiunea OSCE/ODIHR a cheltuit pentru un observator 1602 Euro. Printre cheltuieli se numara cate 45 de Euro pe zi pentru mancare, traducator, daca este necesar, cate 30 de Euro pe zi, masina si benzina – 28 euro pe zi. Pe langa aceasta, fiecarui observator i-a fost achitat desigur si transportul avia.

Liga pentru apararea drepturilor omului din Moldova, pentru alegerile din 5 aprilie, 2009 a avut 2043 observatori si un buget de 193,3 mii de dolari, iar pentru alegerile din 29 iulie, 1898 de observatori si un buget total de 160,9 mii de Euro.

- Ancheta jurnalistica a fost finantata in cadrul proiectului Scoop din Danemarca

Autori: Lilia GUREZ, Igor VOLNITCHI