CăutareSr
12 decembrie 2018
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

România va putea negocia de pe poziţii superioare cu Rusia, datorită scutului anti-rachetă

Invitat la emisiunea Tema Zilei la TVR 1, sociologul Dan Dungaciu a afirmat că România va putea negocia de pe poziţii superioare cu Rusia, datorită faptului că va fi apărată de scutul anti-rachetă.
Moldova Azi, 5 februarie 2010, 13:59
Foto Evenimentul Zilei
Foto Evenimentul Zilei

Potrivit lui Dungaciu, Moscova nu poate fi împăcată cu prezenţa scutului în apropierea sa, deşi, aparent, americanii au făcut o concesie Kremlinului prin renunţarea la vechea configuraţie a sistemului antirachetă, ce urma să fie implementată în Cehia şi Polonia.

De asemenea, sociologul a adăugat că România va avea cheltuieli minore în ceea ce priveşte echipamentele militare respective, SUA fiind proprietarul interceptorilor tereştri.

La rândul său, senatorul Teodor Meleşcanu a afirmat că, în opinia sa, invitaţia SUA a fost o surpriză. „Este o decizie logică, având în vedere insistenţa României pentru acoperire cu mijloace de protecţie, având în vedere că România se află militari americani, sau cel puţin un nucleu de pregătire a militarilor români, putem spune că e o treabă bună", a spus Meleşcanu la TVR 1.

Analistul politic Iulian Chifu a subliniat pentru Evenimentul Zilei că opţiunea României de a participa la sistemul american de apărare antirachetă mută ţara noastră în centrul de decizii şi îi conferă greutate strategică şi regională. „Această decizie schimbă paradigma, devii relevant, ceea ce spui este important. România nu mai este la periferie", a subliniat Chifu.

De asemenea, la Marea Neagră, România va avea un cuvânt mai greu de spus şi va discuta cu Turcia despre o altă poziţie în condiţiile în care îi va furniza protecţie Ankarei, a mai precizat analistul politic.

Iulian Chifu a explicat că, în acest context, reacţia Rusiei devine irelevantă. „România nu e în niciun caz o ameninţare pentru Rusia, se află la mii de kilometri distanţă de aceasta, spre deosebire de Polonia", a subliniat el. O eventuală reacţie a Moscovei va veni, consideră Chifu, de la oficiali de rang secund, şi nu de la cei din primul eşalon, pentru că astfel Rusia ar admite că implicarea României în acest concept strategic este o vulnerabilitate pentru ea.

Fostul ministru al Apărării Naţionale Teodor Atanasiu a declarat pentru Mediafax că decizia de amplasare a scutului antirachetă pe teritoriul ţării este extrem de importantă pentru statul român, însă "va prelungi perioada foarte rece a relaţiilor bilaterale dintre România şi Rusia".

Parlamentarul liberal a adăugat că România era privită şi până acum cu oarecare suspiciune din cauza relaţiei şi parteneriatului strategic special pe care le are cu SUA şi mai ales din cauza deciziilor de a participa alături de SUA în diverse teatre de operaţiuni, decizii pe care unele ţări europene nu le-au luat.

Teodor Atanasiu a explicat că marile probleme pe care România le va avea vor fi în relaţia pe termen mediu şi lung cu Rusia.
Atanasiu a adăugat că şi în momentul de faţă, practic, România nu are relaţii bilaterale cu Rusia, însă această "răceală" va continua să persiste, iar în plan economic nu se va îmbunătăţi volumul schimburilor economice.

Fostul premier Adrian Năstase a declarat că stabilirea unor componente ale scutului american în România este un lucru util şi bun, adăugând că dislocarea acestora face parte din mecanismul de apărare în contextul aderării la NATO.

"Eu consider că este un lucru util şi un lucru bun. Acum, dacă Iranul sau nu-ştiu-cine vor hotărî în viitor să atace, nu ştiu", a spus Năstase.

"Fiind ţară NATO, suntem probabil o ţintă. Dar la lucrul acesta trebuia să ne gândim atunci când am intrat în NATO. Deci, facem parte dintr-o echipă. Noi intrând în NATO, acceptăm anumite obligaţii pentru că în schimbul acestei umbrele de securitate, avem nişte avantaje", a spus Năstase, citat de Mediafax.

România este prima ţară care a răspuns oficial invitaţiei Statelor Unite de a participa la sistemul antirachetă „varianta Obama".
Decizia a fost luată joi, 4 februarie, în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), convocată la Palatul Cotroceni imediat după întâlnirea preşedintelui Traian Băsescu cu Ellen Tauscher, subsecretar de stat american pentru controlul armamentelor, care a transmis Bucureştiului mesajul administraţiei de la Washington.

„SUA au ajuns la concluzia că România este foarte potrivită pentru a găzdui acest sistem şi a oferi protecţie aliaţilor europeni din NATO. Ambasada americană este încântată de anunţul preşedintelui Băsescu privind decizia CSAT de a accepta propunerea preşedintelui Obama", se arată într-un comunicat al misiunii diplomatice americane.

 

„Noul sistem nu este îndreptat împotriva Rusiei"

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi, 4 februarie, că CSAT a acceptat invitaţia SUA de a deveni partener în proiectul scutului anti-rachetă. Şeful statului a adăugat că este vorba de amplasarea unor componente ale acestuia în România, denumite interceptori tereştri.

Preşedintele a caracterizat această invitaţie drept "un mare succes al României"şi a afirmat că proiectul scutului anti-rachetă nu este o armă îndreptată împotriva Rusiei.

„Pe teritoriul naţional vor fi amplasate capabilităţi terestre de interceptare, ca elemente componente ale sistemului", a anunţat preşedintele Băsescu după şedinţa CSAT. El a precizat că în calendarul convenit cu partea americană se vizează operaţionalizarea facilităţilor de pe teritoriul României începând cu anul 2015.

„Vechea amplasare a sistemului nu acoperea teritoriul României decât într-o mică parte a zonei de vest, noua amplasare garantează acoperirea integrală a teritoriului României pentru eventuale lovituri cu rachete balistice sau cu rachete cu rază medie de acţiune. Noul sistem nu este îndreptat împotriva Rusiei. Acest lucru doresc să-l subliniez, în mod categoric, nu este găzduit pe teritoriul României un sistem care să fie îndreptat împotriva Rusiei, ci împotriva altor ameninţări", a ţinut să accentueze Băsescu.

Şeful statului a precizat că, după decizia luată de CSAT, în perioada următoare vor fi iniţiate negocieri bilaterale pentru încheierea acordurilor necesare, urmând ca acestea să fie ratificate de parlament. Băsescu a adăugat că hotărârea respectă Constituţia şi legile ţării şi este, de asemenea, „în deplin acord cu deciziile adoptate la Summitul NATO de la Bucureşti, dar şi la cel de la Kiel, prin care au fost reiterate principiile privind indivizibilitatea securităţii şi solidarităţii aliaţilor".

„Decizia pe care am luat-o astăzi este extrem de importantă în consolidarea parteneriatului cu Statele Unite, dar cel mai important lucru pe care l-am făcut astăzi, la capătul unei perioade îndelungate de discuţii cu partenerul american, este acela că această decizie şi operaţionalizarea sistemelor cresc foarte mult nivelul de securitate al României. Este cel mai mare câştig pe care îl avem. România nu era protejată împotriva unor eventuale lovituri cu rachete balistice", a mai spus Băsescu.


Viitoarele achiziţii se ridică la 3-4 mlrd. dolari SUA

Evenimentul Zilei notează că România va trebui să traducă proiectul de scut antirachetă şi în câteva miliarde de dolari. Cea mai valoroasă achiziţie de care ţara noastră are nevoie este reprezentată de sistemul de rachete cu rază lungă de acţiune, al cărui cost a fost estimat de surse militare la 3-4 miliarde de dolari - comparabil cu preţul vehiculat al programului de înzestrare cu avioane multirol.

România dispune, în acest moment, doar de un sistem de rachete cu rază scurtă de acţiune fabricate în Germania, sub marca Ghepard. Potrivit surselor citate, Bucureştiul va trebui să achiziţioneze şi un sistem de rachete antiaeriene sol-aer. Cel utilizat în prezent de Armata Română datează de pe vremea URSS şi urmează să iasă din garanţie în 2014.

În plus, este posibilă şi achiziţionarea de rachete antirachetă, cel mai probabil pentru echiparea celor două fregate deţinute în acest moment de Marina română. Niciuna dintre aceste achiziţii nu a fost însă prevăzută în bugetul Armatei pentru 2010, notează Eveimentul Zilei.

Ce este scutul anti-rachetă şi cum funcţionează?

Motivele pentru care ţările puternice doresc să se protejeze prin scuturi anti-rachetă sunt uşor de înţeles. Dar, când este vorba să formuleze un motiv, Statele Unite, de exemplu, declară că doresc să se protejeze de eventuale atacuri cu rachete din partea unor state ca Iranul sau Coreea de Nord.

Imaginaţi-vă că se încearcă ochirea unei rachete cu o altă, la viteze de 6,5 kilometri pe secundă! Scutul interceptează rachete lansate şi le distruge cu ajutorul rachetelor proprii. De aceea este importantă plasarea radarelor şi a interceptorilor în aşa fel încât să nu rămână puncte vulnerabile care să permită un atac, precizează TVR 1.

România, Bulgaria, Grecia şi Turcia sunt state care nu ar fi beneficiat de o cupolă de securitate în faţa unor eventuale atacuri cu rachete cu rază lungă de acţiune, lansate de Iran sau Coreea de Nord. Cel puţin aşa era conceput proiectul scutului antirachetă, în perioada administraţiei Bush.

Pentru ca Europa să nu fie divizată de o problemă majoră de securitate, la summit-ul NATO de la Bucureşti, Alianţa şi-a asumat crearea unui scut antirachetă complementar celui american. Nu a mai fost cazul, pentru că noua administraţie de la Washington şi-a schimbat strategia, după ce a luat în calcul nivelul real al ameninţării iraniene, dar şi o reducere a costurilor programului.

Rusia s-a opus amplasării scutului în Europa şi faptul că preşedintele american Barack Obama a modificat planurile moştenite de la predecesorul său, Geroge W. Bush, a fost pus pe seama acestor proteste. Bush dorea amplasarea de baze pe teritoriul Cehiei şi al Poloniei şi, iniţial, Obama anunţase că amplasarea de baze în Europa nu este o prioritate.

La rândul său, Rusia dispune de un scut anti-rachetă şi de un sistem balistic de răspuns care apără zona Moscovei, pe lângă baze în teritoriu, capabile să lanseze rachete la mare distanţă.

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T