Bătuţi de soartă şi de stat

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Marius Lazurcă: A fost identificată o nouă frecvenţă liberă care să fie rapid atribuită TVR

Ştirile zilei

• AZI.md îşi schimbă formatul şi conţinutul editorial, Centrul pentru Jurnalism Independent, 5 august 2011, 11:55
• Tinerii moldoveni vor la studii în România, Info-Prim Neo, 4 august 2011, 13:41
• PNUD: Creşterea economică a Moldovei s-a datorat preţurilor crescute la alimente în lume, Radio Europa Liberă, 4 august 2011, 13:37
• Procurorii cercetează cazul agresării lui Oleg Brega, MONITOR MEDIA, 4 august 2011, 13:35
• Chişinăul va avea un buget mai mare cu jumătate de miliard, Info-Prim Neo, 3 august 2011, 15:23
• Fost deputat: Mihai Ghimpu - cel mai slab deputat din primul parlament al R. Moldova, Jurnal.md, 3 august 2011, 15:15

Caracter text

Foto Adevarul.it

Diplomatul Marius Lazurcă, propus pentru a ocupa postul de ambasador al României la Chişinău, a obţinut, marţi, 20 de voturi favorabile şi unul împotriva.

În discursul său introductiv, el a propus, ca proiect pentru dezvoltarea relaţiilor economice dintre cele doua tari, înfiinţarea unei bănci de investiţii romano-moldovene.

Publicaţia HotNews.ro a transmis live textul audierea lui Marius Lazurcă.

Diplomatul şi-a rostit discursul introductiv, în care a amintit de proiectele de infrastructură existente şi anunţate în timpul vizitei preşedintelui Traian Băsescu la Chişinău, proiectele politice, economice şi culturale.

Principalele idei ale discursului său:
• Rolul unei ambasade este de a stimula, aprofunda, extinde dialogul politic bilateral.
• Ceea ce Romania poate furniza responsabil este un transfer de competenţe şi expertiza util procesului de adaptare progresiva a Republicii Moldova la standardele europene.
• Proiectele concrete sunt importante, suma lor este impresionantă, de la refacerea celor cinci poduri de peste Prut, de la linia de cale ferată, Iaşi-Chişinău-Tighina pe ecartament european, toate descriu miza esenţiala pe care România o are de atins cu Republica Moldova.
• Activitatea consulară - România trebuie să operaţionalizeze la standarde Schengen toate activităţile consulare. Nu va fi simplu. Ambasadorul a subliniat importanţa consulatelor romaneşti pentru fluidizarea eliberării vizelor şi începând cu 31 martie a certificatelor pentru mic trafic la frontieră.
• Diplomatul a arătat faptul ca România este pe locul 9 printre investitorii in R. Moldova, "e un loc care nu ne face prea fericiţi, dar care ne încurajează".
• Marius Lazurcă a avansat ideea înfiinţării unei bănci de investiţii româno-moldoveneşti, proiect salutat de preşedintele comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean.
• Participare comună la târguri şi expoziţii internaţionale, nu sub acelaşi pavilion, ci pentru a exprima solidaritatea de fond dintre ţările noastre.
• Ambasadorul propus a dat exemplul Poloniei şi Ucrainei care organizează împreuna un campionat european de fotbal, sugerând că românii şi moldovenii ar putea are în vedere organizarea unei competiţii importante.
• Sprijinul României se concretizează mai ales în contextul UE, a mai spus diplomatul, arătând ca recent înfiinţatul grup al prietenilor Moldovei este un forum "pe care îl dorim extins la nivelul întregii UE" si in care Chişinăul işi poate identifica prietenii europeni. Este locul în care dialogul politic şi de integrare poate dovedi substanţă şi competenţe.
Parlamentarii i-au pus întrebări diplomatului Marius Lazurcă despre toate chestiunile delicate ale dosarului bilateral, de la recunoaşterea parohiilor Mitropoliei Basarabiei, la Transnistria, de la cooperarea economica la noţiunea de naţiune moldovenească.

Transnistria - Este un dosar complicat, care se află în atenţia MAE si a ansamblului instituţiilor cu competenta de multă vreme. Ceea ce spuneţi că progresele sunt incerte şi că ele pot fi stimulate printr-un angajament mai activ al mediatorilor, SUA şi UE, este adevărat. Exista însa in ultima vreme semnale pozitive. de pildă autorităţile de la Chişinău au denunţat ca neangajant documentul tripartit semnat în martie 2009 la Moscova de către preşedintele Medvedev, preşedintele Voronin şi liderul transnistrean Igor Smirnov. Este un semnal încurajator faptul că acest document ce scotea problematica din logica negocierilor convenite, 5+2, a fost considerat neangajant. Este de subliniat faptul că n-a existat o reacţie la această decizie a autoritarilor moldovene în Transnistria. Este de remarcat faptul că în Transnistria situaţia politica este fluidă, intenţiile de modificare legislativă a "preşedintelui" a eşuat. lucrurile nu sunt la fel de stabile şi de decise în Transnistria pe cât erau în urmă cu ceva vreme. un alt semn încurajator este faptul că negocierile 5+2 au fost reluate informal la sfârşitul lui 2009 şi prin demararea negocierilor acordului de asociere problematica transnistreană va dobândi un rol important nu numai pe agenda dialogului R. Moldova -UE, ci şi pe agenda dialogului UR-Rusia.

Televiziunea Română - Asigurarea dreptului de retransmisie a TVR este o chestiune specială nu numai pentru noi. (...) Poziţia MAE în privinţa litigiului de la CEDO e că e de preferat ca înainte de pronunţarea curţii să se găsească o soluţie amiabilă între cele două parţi. Răspunsul parţii moldovene este unul favorabil, a fost identificată o nouă frecvenţă liberă care să fie rapid atribuită TVR.

Mitropolia Basarabiei - România este un stat secular, care nu reprezintă o anumita biserică, care nu se implică partizan în diferendul care angajează un cult religios. pe de altă parte, R. Moldova este un stat care s-a angajat prin acordul de asociere să integreze normele şi standardele europene. Inclusiv prin apartenenţa la Consiliul Europei s-a angajat să respecte normele şi standardele europene. Există o sentinţă a CEDO care obligă autorităţile moldovene să înregistreze Mitropolia Basarabiei, ceea ce s-a şi întâmplat deja, rămâne ca toate pârtile componente, şi anume parohiile, să fie şi ele înregistrate, inclusiv subdiviziunile. Mai există de asemenea cu o rezolvare tot în sprijinul normelor europene chestiunea proprietarilor confiscate abuziv de către sovietici.

Marius Lazurcă s-a născut in 1971 la Timişoara şi este tatăl a şase copii. In 1994 a obţinut o licenţa în literatura comparată la Sorbona, iar din 2003 este doctor în istorie-antropologie la aceeaşi prestigioasă universitate pariziană. Este în acelaşi timp licenţiat în litere al Universităţii de Vest din Timişoara. Din 2007 este ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun şi pe lângă Ordinul Militar Suveran de Malta.

Marius Lazurcă este colaborator al HotNews.ro, autorul mai multor cărţi de specialitate şi în acelaşi timp un traducător consacrat. Timp de cinci ani a fost directorul Centrului Cultural Judeţean Arad. A fost elev al Ecole Normale Superieure, fellow al Open Society Institute şi este alumnus al New Europe College, Bucureşti