Ratificarea Statutului Curţii Penale Internaţionale de la Roma - un subiect imperativ pe agenda europeană a Republicii Moldova

În vederea anchetării celor mai atroce crime ale secolului XX - genocidul, crimele împotriva umanităţii şi crimele de război, comunitatea internaţională a înfiinţat tribunale ad-hoc, precum Tribunalele Militare Internaţionale de la Nürnberg şi Tokyo, Tribunalul Penal Internaţional pentru Rwanda şi Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie.

Ziua Independenței la Chișinău © Moldova Azi

Constantinescu: România poate ajuta Moldova să se integreze în UE doar printr-o diplomaţie atentă, care să nu irite Rusia

Comentarii

• Misterul listelor, Ion PREAŞCĂ, 26 august 2010, 15:51
• "Narcomania mediatică" şi dependenţa clasei politice de sondajele politice, Denis CENUŞĂ, 26 august 2010, 17:46
• Liberal-democraţii vor un preşedinte de culoarea „verde" pentru Moldova, Denis CENUŞĂ, 4 august 2010, 16:24
• Neutralitatea versus integritatea teritorială a Moldovei, Denis CENUŞĂ, 2 august 2010, 12:28
• Pragmatismul moldo-rus, naufragiat la Solnţevo în vin moldovenesc, Victor CHIRILĂ, director executiv APE, 29 iulie 2010, 11:04
• Deficitul de liderism al politicienilor moldoveni şi războiul psihologic sub acoperire, Irina Severin, 28 iulie 2010, 18:40

Caracter text

Foto Evenimentul Zilei

Într-un interviu pentru Evenimentul Zilei, fostul preşedinte al României Emil Constantinescu susţine că ajutorul pe care România îl poate oferi Republicii Moldova impune absenţa unor declaraţii care să irite Rusia. El menţionează că pe timpul mandatului său s-a produs o desprindere clară şi puternică de sub influenţa rusă. Totodată, timp de patru ani, au fost evitate adresările arogante la adresa Rusiei.

„Am amendat imediat declaraţii total nepotrivite cum sunt cele Gazprom - Armata Roşie, Marea Neagră - lacul rusesc. Aceste lucruri sunt bune un talk-show, dar nu au ce să caute în declaraţiile internaţionale, ţinând cont că Rusia este foarte sensibilă la statutul ei de mare putere", a declarat Constantinescu.

Referindu-se la plasarea scutului anti-rachetă în România, Emil Constantinescu a declarat că acest proiect constituie o evoluţie pozitivă pentru România. „Securitatea naţională este ca sănătatea. Nu ne dăm seama de valoarea ei decât atunci când ne îmbolnăvim. Securitatea naţională a fost o obsesie pentru naţiunea română, o obsesie de secole", a spus ex-preşedintele român, adăugând că parteneriatul strategic cu SUA din 1997 a fost primul moment din toată istoria poporului român când securitatea era asigurată de cea mai puternică forţă militară a lumii.

Potrivit lui Constantinescu, scutul anti-rachetă înseamnă o protecţie pentru viitor. „Sigur, el va deveni operaţional în 2015, dar anii trec foarte repede", a spus Constantinescu.

În opinia lui, Rusia nu va înţelege greşit acest demers. „Niciodată nu se dă publicităţii, dar nu se încheie un tratat până nu au fost discutate consecinţele lui pe termen lung. Sigur, în momentul în care s-a anunţat presei oferta SUA de a participa, răspunsul pozitiv al României era bine cunoscut. Există şi un interes al Rusiei, pentru că sunt anumite zone care neliniştesc şi Rusia", a spus Constantinescu .

"Elitele intelectuale din Basarabia au fost înaintea celor din România"

Referindu-se la situaţia din Republica Moldova ex-preşedintele României este de părere că, dacă e să cunoaştem istoria adevărată, am vedea că în fiecare moment important elitele intelectuale din Basarabia au fost înaintea celor din România. „Nu au mimat şi nu s-au integrat la un proces de-a gata. În 1918, în Sfatul ţării, intelectualii din Moldova au fost primii care au cerut unirea cu România, urmaţi, apoi, de cei din Bucovina. În 1989, în timp ce intelectualii români semnau scrisori pentru al XIV-lea congres, cei din Republica Moldova erau în stradă în faţa Ministerul de Interne, condus de Voronin pe acea vreme, militând pentru limba română, grafica latină, tricolorul românesc şi suportând şi consecinţele: bâtele cu care KGB-iştii lui Voronin îi atacau. Şi acum au fost cu un pas înainte. Schimbarea de Guvern dramatică în urma unor lupte de stradă ale intelectualităţii ne-a prins cu o Românie înecată în campanii electorale, în discuţii absurde.

De notat că Emil Constantinescu s-a aflat recent la Chişinău într-o vizită de documentare, în cadrul căreia a fost semnată Declaraţia de la Chişinău.

Declaraţia a fost semnată de acad. Gheorghe Duca - preşedintele Academiei de Ştiinte a Moldovei, prof. dr. Emil Constantinescu - ex-preşedintele României şi acad. Eugen Doga - compozitor.

Declaraţia în cauză anunţă fondarea la Chişinău a Sfatului Oamenilor de Ştiinţă şi Cultură Originari din actuala Republica Moldova (Basarabia şi Transnistria), care urmăreşte mobilizarea elitei intelectuale din diaspora ştiinţifică şi culturală în vederea accelerării procesului de aderare a RM la UE, proiect cu titlu de excepţie.

Şedinţa inaugurală a acestui Club apolitic va avea loc la Chişinău, în primăvara anului 2010.