Bătuţi de soartă şi de stat

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Constantinescu: România poate ajuta Moldova să se integreze în UE doar printr-o diplomaţie atentă, care să nu irite Rusia

Ştirile zilei

• AZI.md îşi schimbă formatul şi conţinutul editorial, Centrul pentru Jurnalism Independent, 5 august 2011, 11:55
• Tinerii moldoveni vor la studii în România, Info-Prim Neo, 4 august 2011, 13:41
• PNUD: Creşterea economică a Moldovei s-a datorat preţurilor crescute la alimente în lume, Radio Europa Liberă, 4 august 2011, 13:37
• Procurorii cercetează cazul agresării lui Oleg Brega, MONITOR MEDIA, 4 august 2011, 13:35
• Chişinăul va avea un buget mai mare cu jumătate de miliard, Info-Prim Neo, 3 august 2011, 15:23
• Fost deputat: Mihai Ghimpu - cel mai slab deputat din primul parlament al R. Moldova, Jurnal.md, 3 august 2011, 15:15

Caracter text

Foto Evenimentul Zilei

Într-un interviu pentru Evenimentul Zilei, fostul preşedinte al României Emil Constantinescu susţine că ajutorul pe care România îl poate oferi Republicii Moldova impune absenţa unor declaraţii care să irite Rusia. El menţionează că pe timpul mandatului său s-a produs o desprindere clară şi puternică de sub influenţa rusă. Totodată, timp de patru ani, au fost evitate adresările arogante la adresa Rusiei.

„Am amendat imediat declaraţii total nepotrivite cum sunt cele Gazprom - Armata Roşie, Marea Neagră - lacul rusesc. Aceste lucruri sunt bune un talk-show, dar nu au ce să caute în declaraţiile internaţionale, ţinând cont că Rusia este foarte sensibilă la statutul ei de mare putere", a declarat Constantinescu.

Referindu-se la plasarea scutului anti-rachetă în România, Emil Constantinescu a declarat că acest proiect constituie o evoluţie pozitivă pentru România. „Securitatea naţională este ca sănătatea. Nu ne dăm seama de valoarea ei decât atunci când ne îmbolnăvim. Securitatea naţională a fost o obsesie pentru naţiunea română, o obsesie de secole", a spus ex-preşedintele român, adăugând că parteneriatul strategic cu SUA din 1997 a fost primul moment din toată istoria poporului român când securitatea era asigurată de cea mai puternică forţă militară a lumii.

Potrivit lui Constantinescu, scutul anti-rachetă înseamnă o protecţie pentru viitor. „Sigur, el va deveni operaţional în 2015, dar anii trec foarte repede", a spus Constantinescu.

În opinia lui, Rusia nu va înţelege greşit acest demers. „Niciodată nu se dă publicităţii, dar nu se încheie un tratat până nu au fost discutate consecinţele lui pe termen lung. Sigur, în momentul în care s-a anunţat presei oferta SUA de a participa, răspunsul pozitiv al României era bine cunoscut. Există şi un interes al Rusiei, pentru că sunt anumite zone care neliniştesc şi Rusia", a spus Constantinescu .

"Elitele intelectuale din Basarabia au fost înaintea celor din România"

Referindu-se la situaţia din Republica Moldova ex-preşedintele României este de părere că, dacă e să cunoaştem istoria adevărată, am vedea că în fiecare moment important elitele intelectuale din Basarabia au fost înaintea celor din România. „Nu au mimat şi nu s-au integrat la un proces de-a gata. În 1918, în Sfatul ţării, intelectualii din Moldova au fost primii care au cerut unirea cu România, urmaţi, apoi, de cei din Bucovina. În 1989, în timp ce intelectualii români semnau scrisori pentru al XIV-lea congres, cei din Republica Moldova erau în stradă în faţa Ministerul de Interne, condus de Voronin pe acea vreme, militând pentru limba română, grafica latină, tricolorul românesc şi suportând şi consecinţele: bâtele cu care KGB-iştii lui Voronin îi atacau. Şi acum au fost cu un pas înainte. Schimbarea de Guvern dramatică în urma unor lupte de stradă ale intelectualităţii ne-a prins cu o Românie înecată în campanii electorale, în discuţii absurde.

De notat că Emil Constantinescu s-a aflat recent la Chişinău într-o vizită de documentare, în cadrul căreia a fost semnată Declaraţia de la Chişinău.

Declaraţia a fost semnată de acad. Gheorghe Duca - preşedintele Academiei de Ştiinte a Moldovei, prof. dr. Emil Constantinescu - ex-preşedintele României şi acad. Eugen Doga - compozitor.

Declaraţia în cauză anunţă fondarea la Chişinău a Sfatului Oamenilor de Ştiinţă şi Cultură Originari din actuala Republica Moldova (Basarabia şi Transnistria), care urmăreşte mobilizarea elitei intelectuale din diaspora ştiinţifică şi culturală în vederea accelerării procesului de aderare a RM la UE, proiect cu titlu de excepţie.

Şedinţa inaugurală a acestui Club apolitic va avea loc la Chişinău, în primăvara anului 2010.