CăutareSr
2 iulie 2020
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Din 31 martie, moldovenii vor trece fără vize în România pe podul Rădăuţi Prut-Lipcani

Luni, 15 febrruarie a avut loc ceremonia de inaugurare a podului Rădăuţi Prut-Lipcani.
Moldova Azi, 15 februarie 2010, 18:16
Foto gov.md
Foto gov.md

La inaugurare au participat ministrul român al Administraţiei şi Internelor Vasile Blaga, premierul Republicii Moldova Vladimir Filat şi ambasadorul Dirk Schuebel, Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în Republica Moldova,

Delegaţiile celor două ţări s-au întâlnit la mijlocul podului, unde a fost tăiată o panglică. După aceasta a avut loc inaugurarea punctului de trecere a frontierei Rădăuţi Prut. Premierul Vlad Filat l-a invitat pe ministrul Administraţiei şi Internelor să taie din sârma ghimpată, după care a avut loc inaugurarea punctului de trecere a frontierei Lipcani.

Vasile Blaga a anunţat că din 31 martie, cei care locuiesc la frontieră vor putea trece din Republica Moldova în România şi viceversa, fără vize, doar în baza permiselor speciale de intrare. „Este cel de-al 10-lea punct de trecere deschis. Am demonstrat că respectăm graficul, astfel încât aplicarea acordului privind micul trafic la frontieră va fi posibilă la 31 martie", a spus Blaga.

Delegaţia Republicii Moldova condusă de premierul Vlad Filat a trecut Prutul pe podul Lipcani-Rădăuţi-Prut pentru prima dată după cel de al doilea război mondial. Premierul moldovean a fost întâmpinat de peste 300 de basarabeni refugiaţi în perioada războiului. ,, Bine v-am regăsit după 66 de ani!", le-a spus premierul moldovean sutelor de persoane care l-au aşteptat pe malul românesc al Prutului.

Vlad Filat a anunţat că acesta este primul pod peste Prut, iar cu timpul urmează să fie restaurate încă 15 astfel de poduri. "Felicit toată lumea cu acest eveniment şi vreau să spun încă o dată: Republica Moldova este ţară europeană, cu cetăţeni europeni, care urmează să se bucure de toate beneficiile pe care le oferă Europa", a spus Filat la punctul Lipcani-Rădăuţi.

Ambasadorul Dirk Schuebel, Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în Republica Moldova, a menţionat că este bucuros şi onorat să participe la acest eveniment. Oficialul a spus că înţelege semnificaţia evenimentului, deoarece, fiind originar din Germania, a fost martor al scoaterii sârmei ghimpate în ţara sa.

El a menţionat că darea în exploatare a podului Rădăuţi-Lipcani este la fel de importantă pentru oamenii simpli şi agenţii economici.

După ceremonie, Vlad Filat l-a invitat pe Vasile Blaga să participe la acţiunea simbolică de demontare a sârmei ghimpate ce desparte Republica Moldova de România. Cei doi oficiali, în prezenţa mass-media, au tăiat o parte de sârmă, exprimându-şi speranţa că, în scurt timp, aceasta va dispare de pe frontiera moldo-română, în totalitate.

Lungimea gardului cu sârmă ghimpată de pe frontieră avea 360 km. Lucrările de demontare au început, acum două săptămâni, la indicaţia premierului Vlad Filat, până în prezent fiind demontate 20 km.

Premierul Vlad Filat a declarat că până la finele lunii martie curent, va fi scoasă în totalitate sârma ghimpată de la frontiera cu România.

Podul Rădăuţi Prut-Lipcani, care leagă cele două maluri ale Prutului, a fost construit în 1937 şi aruncat în aer in 1944 de trupele germane. În anul 2000, Comisia Europeană, le-a alocat guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti, prin programele TACIS şi PHARE, 11 mil. euro, dintre care opt mil. euro - Moldovei, iar 3 mil.- României. Construcţia podului s-a încheiat la sfârşitul anului 2005, însă el nu a fost utilizat până acum niciodată. Podul are o lungime de 246 de metri, o lăţime de 10,8 metri, dintre care 7,8 metri constituie partea carosabilă, iar câte 1,5 metri - două trotuare pentru pietoni. Podul poate rezista la o greutate de 80 de tone.



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T