CăutareSr
2 iulie 2020
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Ţurcan a propus deputaţilor un proiect de modificare a Constituţiei

Deputatul Vladimir Ţurcan, liderul Partidului Moldova Unită a înaintat o iniţiativă legislativă grupurilor parlamentare privind modificarea articolului din Constituţie, ce ţine de procedura de alegere a şefului statului.
Moldova Azi, 18 februarie 2010, 18:28
Vladimir Ţurcan: Ceea ce ţine de poporul moldovenesc, limba, neutralitatea, votul de la 16 ani, sunt nişte chestiuni care mai mult au o amploare de show politico-electoral

Ţurcan a declarat, joi, într-o conferinţă de presă că, PMU este total împotriva modificărilor Constituţiei, examinate de Comisia de revizuire a Constituţiei, creată de preşedintele interimar Mihai Ghimpu.

Principala problemă, potrivit lui Ţurcan, este modificarea art.78 ce ţine de procedura de alegere a şefului statului. Ţurcan recunoaşte că unele prevederi ale Constituţiei sunt perfectibile, dar că aceasta ar putea fi modificate ulterior. „Ceea ce ţine de poporul moldovenesc, limba, neutralitatea, votul de la16 ani, sunt nişte chestiuni care mai mult au o amploare de show politico-electoral, decât necesitatea zilei de azi", a declarat Ţurcan.

Proiectul de lege, propus de membrii PMU tuturor grupurilor parlamentare, prevede modificarea alineatului 5 din art. 78, astfel încât şeful statului că poată fi ales cu majoritatea simplă de 52 de deputaţi, în cazul în care în primul tur nu este ales cu 3/5, conform prevederilor actuale.

Potrivit lui Ţurcan, acest proiect de lege trebuie votat în parlament, pentru a evita necesitatea unui referendum. Acest proiect urmează a fi înaintat de cel puţin o treime din deputaţi, după care acesta trebuie să primească avizul Curţii Constituţionale. După şase luni de la primirea avizului, proiectul poate fi discutat în plenul legislativului şi necesită votul a cel puţin 2/3 din deputaţi.

Ţurcan a accentuat că noul mecanism de alegere a şefului statului poate fi aplicat doar pentru parlamentul nou ales după alegerile anticipate deoarece legislativul actual nu mai poate reveni la aceeaşi procedură.

Reprezentanţii grupurilor parlamentare au declarat că încă nu au primit propunerea anunţată de Ţurcan, în acelaşi timp, ei formulează opinii diferite vizavi de această iniţiativă.

Comunistul Vadim Mişin este de părere că actualul parlament nu are posibilitatea să modifice Constituţia, deoarece pentru aceasta este nevoie de mult timp, dar actualul legislativ urmează să fie dizolvat după 16 iunie. „Domnul Ţurcan este jurist şi trebuie să cunoască faptul că pentru modificarea unui articol din Constituţie nu mai există timp. Pentru această procedură sunt necesare 9-11 luni", a declarat Mişin.

În acelaşi timp, liderul fracţiunii Partidului Liberal Democrat, Mihai Godea susţine că sunt necesare mai multe modificări constituţionale, sau chiar trebuie adoptată o Constituţie nouă. „Nu cred că modificarea de conjunctură este o soluţie bună. Republica Moldova are nevoie de o modificare a Constituţiei, sau chiar o lege supremă nouă, dar acest subiect urmează să fie dezbătut foarte larg înainte de a lua o decizie", a spus Godea.

Marian Lupu, liderul Partidului Democrat consideră că aceasta ar putea fi o soluţie de compromis. Totodată, el optează pentru alegerea directă a preşedintelui. „Opinia mea personală este că pe termen mediu şi lung mi se pare mai potrivit ideea revenirii la alegerile directe a şefului statului de către popor şi trebuie să tindem tocmai spre această formulă", a declarat Lupu. El a spus că urmează să fi examinate şi recomandările Comisiei de la Veneţia. În cele din urmă, liderul PDM nu exclude varianta propusă de Ţurcan, care ar putea fi examinată pentru a crea nişte mecanisme de garanţii că nu se va reveni la o blocare politică cum s-a întâmplat pe parcursul toamnei trecute.

Liderul grupului liberal din parlament, Ion Hadârcă a opinat că această chestiune face parte din complexul de probleme care sunt discutate de Comisia pentru revizuirea Constituţiei, care urmează şi să înainteze propunerile respective.

Preşedintele comisiei juridice pentru numiri şl imunităţi, deputatul AMN Ion Pleşca susţine că va fi examinată şi această propunere şi „dacă toate fracţiunile vor dori să modifice Constituţia, atunci o vor modifica".

Comisia pentru reforma constituţională a fost creată printr-un decret al lui Mihai Ghimpu la 1 decembrie 2009.

Drept pretext a servit modificarea art. 78 din Constituţie care se referă la procedura de alegere a şefului statului, pentru a evita şi astfel de blocaje de acest gen. Ulterior însă s-a decis să fie modificate şi alte articole care nu corespund normelor democratice, sau cele considerate ambigue şi contradictorii. Până în present, nici în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană nu există o poziţie comună în această privinţă, iar Partidul Comuniştilor a declarat că se opune modificării Constituţiei.

În cadrul unei recente vizite la Chişinău, preşedintele Comisiei de la Veneţia Gianni Buquicchio s-a pronunţat doar pentru modificat doar art.78, menţionând că celelalte modificări „mai pot aştepta".

 

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T