Bătuţi de soartă şi de stat

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

În perioada august 1937-noiembrie 1938 troika a decis împuşcarea a 2424 de persoane şi trimiterea în lagărele de concentrare a 326 de oameni

audio

Mihai Taşcă: De obicei, oamenii, dosarele cărora erau puse în discuţie la troika, erau împuşcaţi

Ştirile zilei

• AZI.md îşi schimbă formatul şi conţinutul editorial, Centrul pentru Jurnalism Independent, 5 august 2011, 11:55
• Tinerii moldoveni vor la studii în România, Info-Prim Neo, 4 august 2011, 13:41
• PNUD: Creşterea economică a Moldovei s-a datorat preţurilor crescute la alimente în lume, Radio Europa Liberă, 4 august 2011, 13:37
• Procurorii cercetează cazul agresării lui Oleg Brega, MONITOR MEDIA, 4 august 2011, 13:35
• Chişinăul va avea un buget mai mare cu jumătate de miliard, Info-Prim Neo, 3 august 2011, 15:23
• Fost deputat: Mihai Ghimpu - cel mai slab deputat din primul parlament al R. Moldova, Jurnal.md, 3 august 2011, 15:15

Caracter text

Foto www.lietuvos.org

„Au existat şi zile în care au fost organizate 11 şedinţe ale troicii, iar într-o singură zi, la 22 aprilie 1938 (ziua de naştere a lui Lenin n. r.), membrii acesteia au decis să fie trimişi la împuşcare 230 de oameni", a declarat Mihai Taşcă, secretarul comisiei.

Gheorghe Cojocaru, preşedintele Comisiei ai remarcat că existau cote prestabilite referitor la numărul de persoane care urmau să fie pedepsite. Astfel, pentru fosta Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM), creată în stânga Nistrului, cota era de 700 de persoane, dintre care 500 să fie trimişi în lagăre, iar 200 împuşcaşi. „Vedem că numărul celor cu pedeapsa capitală" este de câteva ori mai mare, iar acestea sunt doar rezultate parţiale ale investigării", a menţionat el.

În plus, istoricii din cadrul comisiei au declarat că au descoperit noi documente în privinţa abuzurilor comise şi în partea dreaptă a Nistrului, inclusiv noi date, din care reiese că aproximativ 95 de mii de oameni au fost deportaţi din fosta RSSM, până în prezent cunoscându-se despre circa 56 mii de persoane. „Despre 40 de mii de persoane nu ştiam când au fost condamnaţi", a declarat Igor Caşu, vicepreşedinte al comisiei.

Comisia a găsit documente ce demonstrează că în anul 1941, de pe teritoriul R. Moldova de acum, au fost deportate 20 mii de persoane, iar în anul 1949 - circa 36 mii de persoane.

Potrivit comisiei, nu doar moldovenii/românii au avut de suferit din cauza regimului bolşevic, dar şi alte naţionalităţi, inclusiv ruşii, ucrainenii, găgăuzii. În plus, nu doar ţăranii înstăriţi, sau kulacii, cum erau declaraţi, au fost deportaţi, dar şi oameni săraci sau din clasa de mijloc.

Gheorghe Palade, membru al Comisiei, a spus că în 1944, odată cu intrarea trupelor sovietice pe teritoriul Basarabiei, în timpul raziilor pentru identificarea duşmanilor regimului sovietic, au fost arestaţi circa 50 mii de oameni dintre care au fost condamnaţi peste 22 mii.

Toţi erau condamnaţi pentru faptul că nu acceptau regimul comunist.

Condamnarea persoanelor avea loc la şedinţa Troicii speciale din RASSM, constituită din trei persoane: Ministrul de interne al republicii, procurorul general şi primul secretar al Partidului Comunist.

Comisia pentru aprecierea comunismului a fost formată în baza unui decret emis la 14 ianuarie de preşedintele interimar Mihai Ghimpu. Aceasta este compusă din 30 de membri, majoritatea doctori în istorie. Comisia urmează să studieze documentele şi materialele privind activitatea principalelor instituţii implicate în instaurarea şi menţinerea regimului comunist totalitar, prin prisma respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Ulterior ea va elabora un studiu, o culegere de documente şi un raport analitic privind aprecierea istorică şi politico-juridică a regimului comunist totalitar.

Comisia urmează să prezinte până la 1 iunie propuneri privind viitorul studiu.