CăutareSr
12 februarie 2012
Comentarii
Interviuri

Gheorghe Russu

Vice-director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Bătuţi de soartă şi de stat

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

Au crescut prin case de copii, internate şi şcoli de meserii cu speranţa că va veni cineva să-i ia acasă. Ajunşi la vârsta majoratului, părăsesc aceste instituţii pentru a-şi croi propriul drum în viaţă. La despărţire li se spune că sunt liberi să facă ce vor, că toată lumea e a lor, că totul de acum încolo depinde de ei. Însă ei nu ştiu că dincolo de poarta orfelinatului nu îi aşteaptă nimeni, că strada nu le poate fi casă, iar străinii prieteni. Singura avere a lor la despărţire de educatori şi de colegi sunt cinci mii de lei oferiţi drept indemnizaţie unică şi hainele de pe ei.

Săptămîna în imagini
80_4dff5042440a3
80_4dff5046be87a
125_4dff503a2b7e9

Flash-mob „+1 vot”, pentru mobilizarea votanţilor © Moldova Azi

Ziua Memoriei i-a unit pe combatanţii de pe Nistru şi pe politicieni

La 2 martie, de Ziua Memoriei, Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN) din Chişinău a devenit neîncăpătoare. Sute de combatanţi din diferite localităţi ale ţării au venit cu flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare.
Info-Prim Neo, 2 martie 2010, 18:28

 Alături de aceştia au fost primele persoane din stat - preşedinte interimar Mihai Ghimpu, prim-ministrul Vlad Filat, dar şi deputaţii, miniştri, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Chişinău, transmite Info-Prim Neo.

Veteranii şi rudele celor care au căzut pe câmpul de luptă în 1992, spun că participă la acţiunile de comemorare în fiecare an. „În acest an observăm că este mai multă lume. Ne bucurăm că alături de noi sunt militarii Armatei Naţionale, dar şi poliţiştii, care până în prezent depuneau flori la monumentul lui Ştefan la ora 8.00, cu Voronin. Militarii veneau însă la ora 10.00 cu democraţii, unde veneam şi noi", îşi aminteşte Vasile Movilă, comandantul de pluton al batalionului nr. 6 din Cantemir.

Petru Eşanu, care a luptat pe plaţdarmul de la Coşniţa, regretă că, deşi au trecut 18 ani de atunci, încă nu se cunoaşte adevărul despre acest conflict: „Într-o ţară civilizată era normal să fie scrise sute de cărţi şi realizate filme cu martorii războiului, la noi însă nu s-a întâmplat astfel". Veteranul a spus că războiul din 1992 nu a fost dus între locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului, ci între Republica Moldova şi Rusia. „Cazacii, hoţii, bandiţii veniţi din Rusia, ne-au violat fetele şi ne-au ucis băieţii tineri, şi-au bătut joc de noi şi continuă să o mai facă", a adăugat cu lacrimi în ochi Petru Eşanu.

Victor Cotlău de la Teleneşti, participant la lupte, spune că a observat că se face mult spectacol politic în privinţa soluţionării conflictului transnistrean, dar carul nu se mişcă din loc. „Memoria strămoşilor ne cheamă să fim uniţi cu cei mai buni din fraţi/ Să nu credeţi în fabule străine, pe cap să nu vă lăsaţi mângâiaţi/ Uitaţi-vă la ziua cea de mâine, în sânul Europei să intraţi" - sunt versuri scrise de Victor Cotlău.

„Aşa am deprins obiceiul să venim în fiecare an la 2 martie în faţa lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, să ne închinăm şi să îi comemorăm pe colegii noştri care au căzut în acele clipe sângeroase", a spus un alt veteran, Zaharia Sclifos, refugiat la Chişinău din Dubăsari în 1992. „Am cerut până acum şi mai cerem şi Guvernului Filat să verifice legitimaţiile care au fost împărţite. La luptă au participat circa 20 de mii de combatanţi, iar legitimaţii au fost împărţite la 64 de mii. Înseamnă că sunt legitimaţii false, iar acei oameni care le deţin primesc ajutoare de la stat pe nedrept", a spus veteranul.

Prim-ministrul Vlad Filat a spus că problema veteranilor din Republica Moldova este a întregii societăţi. „Guvernul va acorda ajutor în măsura posibilităţilor. Nu venim cu declaraţii care nu au acoperire financiară", a spus premierul. Filat a mai spus că acest an este unul deosebit, s-a spus clar că ziua de 2 martie este Ziua Memoriei, în care sunt comemoraţi eroii.

La 2 martie se împlinesc 18 ani de la declanşarea conflictului armat de pe Nistru. La luptele pentru independenţa şi integritatea Republicii Moldova au participat 29 de mii de persoane, dintre care 3402 din cadrul Ministerului de Interne, 286 de persoane au decedat, iar 289 au rămas invalizi.

 

© Toate drepturile rezervate. Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al IPN.

 



Comentariile vizitatorilor
Comentarii recente:
Nu exista comentarii la acest material.
Va rugăm să vă autentificaţi pentru a lăsa comentarii.
T